Image

O poezie dureros de adevarata… Cine iese ultimul din ţară – Adrian Paunescu.

Cine iese ultimul din ţară

“Sărăcia noastră ne omoară,

De atîta marş ne doare splina,

Cine iese ultimul din ţară

E rugat să stingă şi lumina.

Noi mereu le-am suportat pe toate,

Ducă-se dezastrele de-a dura,

Dar de ce, în plină libertate,

Cea mai mare să devină ura?

Pluralismul – tuturor ne place,

Chiar dacă îl facem numai unii,

Dar vedem, de-atîta timp încoace,

Pluralismul cinic al minciunii.

Sfîntă-i opoziţia pe lume

Şi organic preferăm răspărul,

Dar de ce, în păcăleli şi glume,

Nu se mai distinge adevărul?

Mai contează, uneori, şi fapta,

Nu se poate construi cu tînga,

Nu există stînga fără dreapta,

Nu există dreapta fără stînga.

Ne vor întreba copiii, mîine,

Morţii vor sări să ne condamne,

Dacă, pentr-un colţ mai bun de pîine,

Ne vom vinde ţara noastră, Doamne.

Libertate şi democraţie,

Paşapoarte pentru fiecare,

Dar de milă nimeni nu mai ştie

Şi e vraişte la hotare.

Coridor european şi-atîta,

Sub o licitaţie măruntă,

Provocarea, patima si bîta

Şi în curţi, şi-n pieţe se înfruntă.

Om la om nici nu mai vrea să creadă,

Om pe om la zid fatal îl scoate,

Singură se scoală o baladă

Şi în zdrenţe circulă pe sate.

Fînul necosit se-nvîrtoşează,

Putrezeşte sus, pe crengi, caisa,

În tăcerea-naltă de amiază

Morţii îşi aud ei înşişi zisa.

Cale pietruită cu dezastre,

Noapte-ntredeschisă pentru-o oră

Grijulii cu soarta ţării noastre,

Voievozii-a moarte ne imploră.

N-avem nici o şansă de izbîndă,

Vom rămîne bieţi orfani pe-aicea,

Dacă, supăraţi pe cei la pîndă,

Am trezit din moarte cicatricea.

C-un refren de muzică uşoară,

Într-un fel, ne recunoaştem vina,

Cine iese ultimul din ţară

E rugat să stingă şi lumina.”

Adrian Paunescu

Poetul Adrian Păunescu a definit o generaţie, cu cenaclul Flacăra şi cu versurile sale, după căderea comunismului a fost acuzat că i-a scris poeme laudative lui Nicolae Ceauşescu; dar, cu toate acestea, el a rămas un nume în viaţa publică şi politică românească.

Adrian Păunescu – născut la 20 iulie 1943, în Copăceni, judeţul Bălţi, Basarabia, în prezent Republica Moldova – a fost poet, publicist şi om politic. Păunescu şi-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei la Bârca, în judeţul Dolj, şi a absolvit Colegiul Naţional “Carol I” din Craiova, ulterior studiind filologia la Universitatea din Bucureşti.

Adrian Păunescu este cunoscut mai ales ca poet şi ca organizator al Cenaclului Flacăra, el fiind şi unul dintre cei mai prolifici autori români contemporani.

Printre cărţile publicate se numără “Cartea Cărţilor de Poezie” (1999, integrala poeziilor apărute în volume şi un capitol de versuri inedite, cu un amplu capitol biobibliografic de Andrei Păunescu) :

  • “Meserie mizerabilă, sufletul” (2000, poezii),
  • “Măştile însângerate (2001, proze)”,
  • “Nemuritor la zidul morţii” (2001, poezii),
  • “Până la capăt” (2002, poezii, trei ediţii),
  • “Liber să sufăr” (2003, poezii, trei ediţii) şi
  • “Din doi în doi (2003, poezii)”

Precum şi numeroase alte volume lansate înainte de 1989, printre care:

  • “Ultrasentimente” (1965, poezii, debut editorial),
  • “Mieii primi” (1966, poezii), 0, literatură pentru copii, cu ilustraţii de Constanţa Buzea),
  • “Repetabila povară” (1974, poezii), “Pământul deocamdată” (1976, poezii, două ediţii),
  • “Manifest pentru sănătatea pământului” (1980, poezii),
  • “Iubiţi-vă pe tunuri” (1981, poezii),
  • “De la Bârca la Viena şi înapoi” (1981, reportaj, jurnal, cu ilustraţii de Andrei Păunescu),
  • “Rezervaţia de zimbri” (1982, poezii, cu ilustraţii de Ioana Păunescu),
  • “Totuşi iubirea” (1983, antologie de poezii),
  • “Manifest pentru mileniul trei – volumul 1” (1984, antologie de poezii),
  • “Manifest pentru mileniul trei – volumul 2” (1986, antologie de poezii, care conţine un capitol de poeme inedite şi unul de referinţe critice),
  • “Locuri comune” (1986, poezii),
  • “Viaţa mea e un roman” (1987, poezii),
  • “Sunt un om liber” (1989, poezii).

Această carte a fost retrasă de pe piaţă, în septembrie 1989, îndată ce a apărut, şi a revenit în librării în martie 1990.

Totodată, Păunescu a compus imnurile echipelor de fotbal Rapid Bucureşti şi Universitatea Craiova: “Sîntem peste tot acasă” şi, respectiv, “Oltenia eterna Terranova”.

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Facebook Distribuie pe Telefon