O pilda frumoasa care m-a facut sa vad altfel viata dupa ce am citit-o! – Castelul vietii!

Publicitate

“Asumă-ți riscul! Viața întreagă este un risc. Cel ce merge cel mai departe este, în general, cel care e dispus să facă și să îndrăznească.” – Dale Carnegie

A fost odata un om, care hotarase sa faca o excursie prin Europa.

Ajungand in Marea Britanie, din aeroport a cumparat un ghid de calatorie, ce cuprindea castelele ce pot fi vizitate in M. Britanie, in el fiind mentionate zilele si orele de vizita, uneori acestea fiind foarte limitate. Pe una dintre paginile ghidului, el a vazut o oferta speciala “Castelul Vietii Tale.” Din fotografiile prezentate, castelul nu este mai bun sau mai rau ca altele…

Ghidul mai indica ca, din motive care vor fi anuntate mai tarziu, pentru vizitarea castelului nu se percepe taxa la intrare, ci la iesire, iar coordonarea zilei si orei vizitei, urmeaza a se face individual, la numarul de telefon indicat.

Intrigat de oferta neobisnuita, de cum ajunge la hotel, omul formeaza numarul de telefon si se intelege cu proprietarul despre data calatoriei. Totul in lume decurge dupa anumite legi, era inscriptionat la intrarea in castel, iar la usa, domnul a fost intampinat cu foarte multa amabilitate, de catre un om imbracat intr-o fusta tipic scotiana, in carouri.

– Ceilalti vizitatori au intrat deja?, se intereseaza turistul.

– Ceilalti vizitatori???, se mira omul. Nu, nu mai e nimeni, vizitele in Castelul nostru se efectueaza individual si nici serviciile unui ghid nu oferim.Nespunand nimic cu referire la programul de lucru, el a inceput a-i povesti turistului istoria castelului si a facut o trecere in revista a tuturor lucrurilor notabile ce pot fi admirate acolo: tablourile de pe pereti, sala cu modele de armuri de langa intrare, armele militare din camera sub scari, catacombele si camera de tortura din temnita. Cand a terminat povestirea, el i-a inmanat vizitatorului o lingura si a cerut ca, pe parcursul intregii calatorii, sa tina lingura cu partea concava in sus.

– Si asta de ce?, a intrebat el nedumerit.

– Astea sunt regulile noastre. Noi nu percepem o taxa de intrare, iar costul excursiei il stabilim in felul urmator: fiecarui vizitator ii dam o lingura, umpluta cu nisip fin, in acesta fiind exact o suta de grame de nisip, iar fiecare persoana care intra pe tot parcursul vizitei trebuie sa poarte aceasta lingura cu el. Dupa terminarea calatoriei, masuram nisipul ramas in lingura, iar pentru fiecare gram lipsa, se achita o Lira sterlina …

– Si daca nu vars niciun gram?

– Oh, in acest caz, vizita este gratuita.

Vizitatorul a fost surprins si amuzat de o astfel de conditie. Gazda primitoare a umplut lingura cu nisip si excursia Seniorului a inceput. Increzator in puterea mainilor sale, el a inceput sa urce incet treptele, neluandu-si privirea de la lingura. In partea de sus, langa galeria de tablouri, el a decis sa nu mearga, pentru ca vantul sufla puternic si ar putea varsa nisipul.

Publicitate

Se coboara sub scari, pentru a ajunge la sala cu arme militare, insa stand sub scara, isi da seama ca, pentru a ajunge in acea sala, trebuie sa sara peste o balustrada, lucru care nu iar fi pus viata in pericol, dar care la sigur avea sa duca la varsarea nisipului din lingura, asa ca, se limiteaza sa examineze camera de la distanta. Pentru acelasi motiv, el nu a coborat in temnita, deoarece trebuia sa coboare pe niste scari foarte abrupte.

Foarte multumit de faptul ca a pastrat continutul din lingura intact, a inceput sa se indrepte spre locul de unde si-a inceput turul. Acolo era asteptat de persoana in fusta scotiana, cu o balanta in mana. Turistul a golit continutul din lingura in balanta si a asteptat nerabdator, rezultatul.

– Surprinzator, ati pierdut doar jumatate de gram, ceea ce inseamna ca nu trebuie sa platiti nimic pentru vizita efectuata, spune proprietarul.

– Multumesc.

– Ti-a placut vizita?, intreba la sfarsit, omul in fusta. Turistul, dupa un moment de ezitare, decide sa fie sincer.

– De fapt, nu prea. Tot timpul m-am gandit la nisip si nu am reusit sa examinez ceea ce era in jurul meu.

– Foarte regretabil!!… Stii, voi face o exceptie pentru tine. Din nou iti voi umple lingura, pentru ca astea sunt regulile, dar de data asta uita de nisip; chiar daca il versi pe tot, nu vei plati nimic pentru vizita. Singura conditie e ca trebuie sa reusesti in 12 minute, deoarece dupa asta trebuie sa vina alt vizitator.

Fara a pierde nici un moment, domnul a luat lingura si a fugit spre sala de langa antreu, pentru a arunca o privire rapida la exponate. Dupa asta, a coborat repede pe scari, in temnita. Varsase deja tot nisipul, dar asta nu mai conta. Acolo, nu a petrecut nici un minut, pentru ca timpul se scurgea destul de repede.

Repede incepe sa alerge spre camera de sub scari, unde erau depozitate armele – dar, aruncand o privire la ceas, si-a dat seama ca au trecut deja unsprezece minute. Timp pentru a vizita camera cu arme nu mai avea, de aceea se hotaraste sa plece spre iesire, unde era asteptat de proprietar.

– Vad ca nu aveti nimic in lingura, lucru ce ma face sa cred ca, nefiind obligat sa aveti grija nisipului, de data asta excursia v-a placut. Vizitatorul nu a raspuns imediat.

– De fapt, nu, a spus el, in cele din urma. Ma gandeam cum sa nu intarzii, chiar daca am varsat tot nisipul, nu am avut nici o placere. Omul in fusta isi aprinde pipa si spune: Exista oameni care trec prin “Castelul Vietii” lor, incercand sa nu plateasca pentru nimic, si nu se pot bucura de aceasta calatorie.

Mai sunt si altii, care intotdeauna sunt grabiti, pierd repede totul si nu pot obtine placere. Putini inteleg stiinta vietii. Ei descopera fiecare ungher si se bucura de fiecare moment. Ei stiu ca trebuie sa plateasca pentru tot, dar inteleg ca in viata sunt lucruri pentru care merita sa platesti.

Publicitate
Alte Articole
Pilde

Scapa de aceste ganduri, in viata, niciodata nu este prea tarziu, trebuie doar sa vrei!

Publicitate

Cine vrea sa faca un lucru gaseste modalitatea potrivita . Cine nu vrea sa faca nimic , gaseste o scuza – Proverb arab

“E prea târziu pentru mine.” De câte ori am auzit aceste cuvinte în biroul meu. Și nu numai de la femei, uneori şi de la bărbați.

“E prea târziu să studiez, cum pot să stau în bancă la 35 de ani?”, “E prea târziu să mă gândesc la iubire”, “Mă întâlnesc cu un bărbat mai tânăr, dar nu mă simt confortabil, ce vor spune oamenii, doar sunt mai în vârstă decât el?”,” Nu pot purta fuste mini, nu se mai potrivesc vârstei mele”.

Vârsta. Pentru ea societatea noastră are trei atitudini: “deja e prea târziu” sau “e prea devreme” sau “vârsta este bine ascunsă”. Din anumite motive, lipsește complet noțiunea “la timp”.

Tot, ce se întâmplă cu noi, este “la timp”, pentru că se întâmplă atunci când suntem pregătiți pentru asta.

La cineva iubirea vine odată cu cea de-a cincizecea aniversare, din simplu motiv că înainte nu erai pregătit pentru ea, nu te gândeai la ea.

Cineva nu a avut timp să studieze la douăzeci de ani, pentru că a ales familia și copilul, dar la 35 de ani are şi timp liber și forțe pentru asta. Iar cineva se îndrăgostește de o persoană mai tânără, pentru că sentimentele nu verifică pașaportul.

Câteva cifre și cuvinte pot omorî în femeie orice dorință de a trăi o viață plină. Să nu-i fie rușine, să nu-şi ceară scuze, să nu privească.

Spuneți-mi, dragi experți în normele de vârstă și de timp, când nu este prea târziu ca o femeie să fie însărcinată într-o rochie transparentă?

Când nu este prea târziu să iubească, să învețe, să-şi facă o carieră? Și celulita, când o poți avea? Oare vârsta determină prezența forțelor și posibilităților?

Viața este atât de scurtă. Trebuie să reușești să faci atât de multe în ea.

De la o femeie modernă societatea așteaptă să fie educată, bine îngrijită, să aibă o carieră de succes, un hobby sau mai bine două. S

Publicitate

ă facă sport. Să mențină casa ideală, să crească unul sau doi copii ideali şi să nu uite nici de soț. Să gătească mâncarea cea mai delicioasă și sănătoasă. Nu are celulită. Nu este obosită. Dantura e albă, pielea strălucește, parul strălucește.

Garderoba este combinată perfect. Nu am uitat nimic? Ah, şi toate acestea ar trebui să se întâmple după vârstă. Dar care mai exact? Nimeni nu-ţi va spune.

De aceea, dragi femei, nu ascultați pe nimeni care vă şopteşte că e “prea târziu”.

Nașteți copii când vreţi, iubiți, purtați rochii scurte, învățați chineza, căsătoriți-vă cu bărbați mai tineri sau nu vă căsătoriți. Săriți cu parașuta, împletiți macrameu sau deveniți ambasador al bunăvoinței la ONU. Numai voi știți cât de mari vă sunt forțele și dorințele.

“Vreau” și “Pot” sunt singurele criterii pe care trebuie să vă bazați!

Sursa: relatii.net

Niciodata nu este prea tarziu sa fii ceea ce ai fi putut deveni . – George Eliot

Un citat foarte foarte interesant , mai ales ca scuza „Sunt prea batran” este la ordinea zilei in viata unor oameni . Niciodata nu este prea tarziu sa-ti indeplinesti visul . Maine va fi si mai tarziu decat astazi , iar poimaine va fi si mai tarziu decat maine .

Motivul pentru care nu esti unde vrei acum este din cauza ca nu iti vine sa te trezesti . Cui ii vine ? In fiecare zi le spui „NU !” visurilor tale .

Asa nu faci decat sa-ti impingi visele inapoi cu o luna , cu 6 luni , cu un an . Acea singura zi in care te-ai trezit dimineata si ai spus nu visurilor tale , ai reusit sa-ti impingi treaba inapoi pentru nu stiu cat timp .

Drumul spre visul tau nu incepe de anul viitor , nu de saptamana viitoare , nu de luni , nu de maine , ci de ACUM . Din momentul acesta vreau sa incepi sa lucrezi la visul tau si nu vreau sa te opresti pana ce nu ajungi unde ti-ai propus .

Mai multe de atat , nu cred ca are rost sa spun .

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

Publicitate
Alte Articole
De Suflet