“Frumusețea este pe atât de misterioasă pe cât este de înfricoșătoare. Dumnezeu și diavolul se luptă acolo, iar câmpul lor de bătălie este inima omului.” – Feodor Dostoevski
Dragostea indreptata mai intai spre pamant si apoi catre Dumnezeu ucide, ea ne lipeste sufletul de pamant si-l schilodeste.
Cand sufletul se lipeste de cele pamantesti, el trebuie ca prin intermediul bolilor, traumatismelor si nenorocirilor sa fie dezlipit de cele pamintesti, pentru ca sa poata aspira catre Dumnezeu. Cauta in permanenta Divinul, pentru ca pana ce nu il descoperi nu poti fi eliberat de suferintele fizice. Suferinta face parte din evolutia noastra spirituala.
Daca ne facem tel din omul iubit, atunci forta si iubirea le rapim de la acesta, iar asta inseamna deja jaf. In acest fel mamele, iubindu-si nebuneste copiii in mod inconstient, le fura sanatatea si fericirea. Daca ne facem tel din Dumnezeu, atunci puterea si dragostea o luam de la El.
Daca iubiti un lucru mai mult decat pe Dumnezeu, mai tarziu acest lucru o sa incepeti sa-l urati.
Invatati sa pastrati iubirea fata de Dumnezeu in cazul oricaror neplaceri si imbolnaviri, invatati sa-i multumiti Lui Dumnezeu pentru supararea care va vine din partea oamenilor.
Noi, in fiecare secunda, trebuie sa manifestam iubirea si sa nazuim spre Dumnezeu. Cu cat emanam mai multa iubire cu atat vom primi mai multa iubire. Cu cat femeia vede mai putin divinul din lumea inconjuratoare si din omul indragit cu atat mai mult il leaga pe acesta de ce este omenesc, cu iubirea ei. Atunci fie el moare, fie se imbolnaveste, fie i se deformeaza caracterul si pierde ceea ce femeia venereaza la el.
Din orice veti face tel, in afara de Dumnezeu, se transforma in opusul sau. De aceea, tot ceea ce absolutizam si se transforma in tel, in afara de Dumnezeu, trebuie sa pierdem. Daca femeia si-a facut un tel si o ratiune a vietii ei din dorinta de a avea copii, ea va deveni foarte geloasa si se va umple de agresivitate, iar copii nu va avea. Absolutizarea procreerii poate duce la sterilitate.
Daca un om isi iubeste parintii mai mult ca pe Dumnezeu, in viata urmatoare parintii se vor purta urat cu el pentru ca sufletul sa nu se ataseze de ei, pentru ca el sa-si orienteze intreaga iubire catre Dumnezeu. Periodic relatiile dintre oameni trebuiesc intrerupte pentru ca ei sa se orienteze spre ce este mai important- legatura cu Dumnezeu. Iubirea pentru oameni nu poate fi un tel ci doar un mijloc al iubirii pentru Dumnezeu.
Daca in viata aceasta va divinizati tatal, in viata urmatoare veti avea parte de un tata golan, snapan sau betiv.
Daca incepem sa iubim un lucru sau o fiinta mai mult decat pe Dumnezeu sufletul incepe sa depinda de acel lucru sau fiinta. Sentimentul de iubire se stinge si apar pretentiile. Daca cantitatea de iubire incepe sa se micsoreze apare agresivitatea si, odata cu ea, bolile si nenorocirile.
Omul care se gandeste numai la sine incearca sa ucida Divinitatea si universul. Consecinta este aparitia bolilor, a traumatismelor si a nenorocirilor. Daca dragostea omeneasca este mai mare decat cea divina si disproportia se mareste dependenta fata de ceea ce iubim se intensifica brusc. Astfel apare si creste agresivitatea, dupa care incep bolile.
