Minunata legenda a randunelelor – de ce au penele negre?

Publicitate

Legenda randunelelor – De ce au pene negre. Raspunsul te va uimi

Se spune ca, pe cand era copil, Mantuitorul Iisus era tare bun cu toate vietatile, fie ele cat de marunte.

Intr-o zi, pe cand avea numai cativa anitori, statea pe malul unei ape si se juca cu malul moale, modeland din el mici pasarele, pe care le aseza apoi sa se usuce la soare.

Trecand pe acolo un fariseu rau la suflet si vrand sa rada de copilul ce se juca atat de cuminte, a vrut sa loveasca pasarile de lut cu piciorul.

Vazand ce vrea sa faca, intr-o clipa Iisus a lovit pamantul cu palma lui mica si, dintr-odata, pasarile au prins viata si si-au luat zborul, ciripind vesele si jucause.

Fariseul a ramas uimit, nemaistiind ce sa creada!…
Asa au aparut randunelele, dar mai intai ele nu aveau penele negre.

Treizeci de ani mai tarziu, cand Mantuitorul se afla rastignit pe Cruce, micile pasari nu L-au uitat pe cel ce le-a dat viata si, venind si asezandu-se pe bratele crucii si pe capul si pe umerii Lui Iisus, incercau sa smulga cu cioculetele lor mici ghimpii din cununa de spini a Mantuitorului, macar cu atat sa-i indulceasca chinul Celui ce nu gresise niciodata nimanui.

In clipa in care Iisus a murit, de durere, randunelele au imbracat mantia lor neagra, de doliu, si asa au ramas pana in zilele noastre, pasari binecuvantate de Dumnezeu si iubite de oameni.

Legende crestine pe intelesul celor mici – Leon Magdan

Cine-i drept inaintea lui Dumnezeu? Iti ia 1 minut sa citesti aceasta pilda frumoasa

Demult, un om l-a intrebat pe un batran calugar:

– Parinte, cine-i drept inaintea lui Dumnezeu ? Am auzit povestindu-se despre o mare minune: un om care putea sa zboare, sa se inalte singur in vazduh. Este acesta semn ca-i drept inaintea lui Dumnezeu, asemenea sfintilor ?

– Nu, fiule, nici vorba!

– Dar am auzit povestindu-se si despre un om ce putea sa mearga pe apa.

Este acesta drept inaintea lui Dumnezeu ?

– Nici acesta ?

– Dar atunci, cine este drept ?

– Este cel ce-si duce viata linistit, in credinta si in frica de Dumnezeu.

Daca Dumnezeu ar fi vrut ca noi sa zburam, atunci ne-ar fi dat aripi. Rostul nostru este de a fi buni crestini.

Publicitate

Pentru a fi sfant nu trebuie sa te inalti in vazduh cu trupul; doar sufletul sa ti se inalte spre cer prin rugaciuni si fapte bune. Nici nu trebuie sa mergi pe ape; dar sufletul tau sa ramana mereu deasupra pacatelor si sa nu se afunde in ele.

Doar asa, cu un suflet curat poti avea o viata curata. Doar asa, te poti chema bun crestin si poti spera in mantuire. Cel cu inima curata se va cunoaste, astfel, dupa viata sa linistita si dupa traiul cumpatat. Acela este om drept si inaintea oamenilor, si inaintea lui Dumnezeu.

10 de invataturi din Biblie care pot vindeca pana si cele mai triste suflete

Am adunat cele mai frumoase versete despre suflet, iubire si dragoste care sa ne ajute sa mergem mai departe in situatiile dificile. Daca va plac, nu ezitati sa le impartasiti cu oamenii dragi din viata voastra:

Aceste invataturi frumoase din Biblie au rolul de a ne vindeca sufletele, de a ne ghida pe drumul cel bun si de a ne ajuta sa vedem luminita de la capatul tunelului in momentele in care in jurul nostru este doar intuneric.

Cele mai frumoase citate din Biblie pentru femei, creatii divine

1. Nimanui cu nimic nu fiti datori, decat cu iubirea unuia fata de altul.

2. Ea este imbracata cu putere si demnitate si rade fara teama privind catre viitor.

3. Fii tare si curajoasa! Nu-ti fie frica. Nu te descuraja pentru ca langa tine este tot timpul cineva, oriunde mergi.

4. Si acum acestea trei raman: credinta, speranta si dragostea. Dar cea mai mare dintre acestea este dragostea

5. Fii puternica. Fii curajoasa. Fii fara frica. Nu esti niciodata singura.

6. Nu iti face griji cu privire la nimic, in schimb, roaga-te pentru tot. Spune-i lui Dumnezeu de ce ai nevoie si multumeste-i pentru tot ce a facut pentru tine.

7. Ori de cate ori te simti neiubita, lipsita de importanta sau nesigura… aminteste-ti cine te iubeste.

8. Puterea vine dintr-o inima pura, dintr-o constiinta buna si dintr-o credinta sincera.

9. Sa nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci cu fapta si cu adevarul.

10. Poate ca acesta este momentul pentru care ai fost creata.

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

Publicitate
Alte Articole
Pilde

Sfantul Andrei, 30 Noiembrie – Traditii si obiceiuri din cultura romaneasca

Publicitate

Pentru noaptea dinaintea Sfantului Andrei, romanii traditii unice care s-au transmis inca de la daci. Si pentru ca traditiile poporului roman sunt frumoase si mistice, merita sa le cunoastem si sa le povestim copiilor nostri. In noaptea de 30 noiembrie lupii se aduna, iar Sf. Andrei imparte prada, pentru iarna care incepe, fiecarui lup… Noaptea Sfantului Andrei ar trebui sa fie Halloween-ul romanilor.

Noaptea Sfântului Andrei, traditie romaneasca

Romani au o traditie frumoasa pentru noaptea Sfantului Andrei care s-a transmis inca de la daci. Si pentru ca traditiile poporului roman sunt frumoase si mistice, merita sa le cunoastem si sa le povestim copiilor nostri despre ele.
Ziua Sfantului Andrei se cheama si Ziua lupului sau Gadinetul schiop. Se stie ce a simbolizat lupul pentru daci, daca insusi steagul lor avea infatisarea unui balaur cu cap de lup. Se credea si inca se mai crede si acum ca in ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, isi poate indoi gatul teapan si nimic nu scapa dinaintea lui. De aici si credinta ca “isi vede lupul coada”. Ziua se serbeaza prin nelucru in casa, ca sa nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci si pentru oamenii care indraznesc sa plece la drum, in ziua cand porneste si luparia.

In noaptea de 30 noiembrie lupii se aduna lupii

In noaptea de 30 noiembrie lupii se aduna, iar Sf. Andrei imparte prada, pentru iarna care incepe, fiecarui lup. Ca sa-si apere gospodaria de lupi, se obisnuieste si astazi la tara sa se unga tarusii de la poarta, ferestrele si pragul usilor cu usturoi. In unele parti se ung cu usturoi chiar si fantanile. Alti gospodari fac o cruce de ceara si o lipesc la vite, insa numai la cele de parte barbateasca: boi, berbeci, armasari, tapi, si anume pe cornul din dreapta.

Tot din cauza lupilor nu se matura toata ziua, nu se da gunoiul afara, nu se ranesc grajdurile, nu se piaptana, nu se fac zgarieturi, nu se face pomana si nu se da nimic cu imprumut. Daca stapanii casei nu muncesc, lupul nu se poate apropia. Totusi, cand soarta scrie altfel, primejdia nu se poate indeparta, caci peste cele hotarate de Sf. Andrei, nimeni nu poate trece.
În acea noapte vorbesc toate animalele, dar cine le asculta ce spun, moare. La miezul noptii de Sf. Andrei se deschid cerurile.

Noaptea strigoilor

In credintele poporului roman de pretutindeni, in noaptea de catre Sf. Andrei, pe 29 noiembrie, ies sau umbla strigoii. Cine sunt strigoii? Sunt spirite ale mortilor, care nu ajung in lumea de “dincolo” dupa inmormantare, sau refuza sa se mai intoarca “acolo” dupa ce isi viziteaza rudele, la marile sarbatori calendaristice.

Strigoii morti devin foarte periculosi pentru cei vii: iau viata rudelor apropiate, aduc boli, grindina si alte suferinte. Dupa relele provocate si locul unde activeaza, ei pot fi de apa si de uscat, de vite si de stupi, de ploi si de foc. Ei calatoresc pe Pamant si pe ape, strigand si miorlaind, calare pe melita, pe coada de matura, pe butoi sau in butoi.

Prin unele parti, se crede ca acesti strigoi iau coasele si limbile de melita pe care le gasesc pe afara, prin curtile oamenilor si se duc la hotare, unde se bat cu ele. Femeile au grija ca asemenea obiecte sa nu fie lasate afara. Se mai spune ca ei danseaza pe la raspantiile drumurilor, pana la cantatul cocosilor. Ei se bat cu strigoii vii, adica cu strigoii-oameni. A doua zi, acestia se cunosc dupa zgarieturile ce le au pe fata.

Babele sau oamenii-strigoi, inainte de a iesi din casa pe horn, se ung pe talpi cu untura. Adeseori ei trag si clopotele pe la biserica. Cand nu au cu cine sa se razboiasca, se duc pe la casele oamenilor, dar toate gospodinele au luat masuri de aparare: au mancat usturoi, s-au uns pe frunte, pe piept, pe spate si la incheieturile trupului. Au uns ferestrele, usile, hornurile, scarile, clantele usilor, boii si vacile la coarne, clestele, lada si toporul. Pe alocuri, usturoiul este tavalit mai intai prin funingine. Unii astupa si hornul sobei. Daca strigoii nu gasesc nici un loc pe unde sa intre in casa, atunci cauta sa-i cheme afara pe cei dinauntru. Strigoiul vine si striga la fereastra: “Ai mancat usturoi?”. Daca omul raspunde, il muteste; iar daca tace, se duce in treaba sa si incearca pe la cei care n-au mancat usturoi.

Noaptea vrajilor si a farmecelor

Noaptea Sf. Andrei este una dintre cele mai importante din an, pentru vraji si farmece. Fetele masoara noua cescute cu apa pline, si le toarna intr-o strachina, care se pune sub icoana. A doua zi, in zori, se masoara din nou, cu aceeasi cescuta, apa din strachina. Daca va mai ramane pe fundul strachinii apa, fie si cateva picaturi, atunci vor avea noroc; dimpotriva, daca ultima cescuta va ramane neumpluta cum trebuie, atunci nu vor avea noroc si nu se vor marita. In noaptea de Sf. Andrei, ca sa-si viziteze ursitul, fata isi pune sub cap 41 de boabe de grau si daca viseaza ca-i ia cineva graul, se va marita.

Unele fete isi pregatesc turta, pentru ea aducand apa cu gura. Pentru acest colac aduc apa neinceputa, iar produsele din care se prepara turta (faina si sare) sunt masurate cu o coaja de nuca. Dupa ce au fost coapte pe vatra, fetele isi mananca turtitele preparate, convinse fiind ca ursitii vor veni, in vis, cu apa sa le potoleasca setea.

Fetele mai fac un colac din paine dospita, punand in mijlocul lui cate un catel de usturoi. Dus acasa, colacul este asezat intr-un loc calduros, unde este lasat vreme de o saptamana. Daca rasare usturoiul din mijlocul colacului, fata cunoaste ca va fi cu noroc. Daca nu rasare, fata se intristeaza si spune ca va fi lipsita de noroc. Unele fete merg in aceasta noapte la fantana, aprind acolo o lumanare de la Pasti si o afunda cu ajutorul galetii. Cand fata apei este luminata bine, fata zice:

“Sfinte Andrei,

Scoate-i chipul in fata apei,

Ca in vis sa-l visez,

C-aievea sa-l vaz!”

Publicitate

Atunci, apa din fantana se tulbura si fata isi vede, se spune, chipul ursitului. Unele isi fac de ursita cu 9 potcoave, 9 fuse, 9 ace, 3 cutite si o coasa, toate infierbantate in foc. Dupa ce s-au inrosit, se scot afara, se sting in apa si apoi se descanta.
In seara Sfantului Andrei, toti ai casei, mai ales fetele mari si baietii, seamana grau in cate o strachina sau glastra cu pamant. Aceluia ii va merge mai bine, va fi mai sanatos si mai norocos, caruia i-o rasari graul mai bine si o creste mai frumos.

Usturoi miraculos

Tot in seara de 29 noiembrie, se aduna la o casa mai multi flacai si fete. Pe o masa, ei pun mai multe caciuli de usturoi, imprejmuite cu tamaie, smirna si cateva lumanari de la Pasti aprinse. Pun apoi pe masa diferite feluri de mancare, mananca, vorbesc si rad in toata voia buna, pana cand apar zorii zilei. Fetele isi impart intre ele usturoiul, pe care il duc a doua zi la biserica, pentru a-l sfinti preotul.

Acest usturoi se pune pe policioara la icoane, fiind bun de facut de dragoste.
In alte zone din tara noastra, pazitul usturoiului se face in felul urmator: intr-o casa de gospodar se strang 10-12 fete, avand fiecare fata cate o paine, trei capatani de usturoi, un fir de busuioc, legate cu o ata rosie si o sticla de rachiu. Aceste lucruri se pun pe o masa, intr-un colt al casei, si se acopera cu o broboada rosie. Langa lucruri, pe masa, sta un sfesnic c-o lumanare aprinsa, care arde de cu seara si pana in ziua. Langa masa, una in dreapta si una in stanga, stau de straja doua babe, care baga bine de seama ca sa nu se fure din lucruri, ori sa nu puna cineva mana pe ele. Ele stau acolo neclintite pana dimineata. La aceasta petrecere, vin si baieti cu lautari. Se canta si se petrece pana in zori.

Cand s-a facut ziua, hora este jucata afara. Un flacau joaca in mijlocul horei toate lucrurile fetelor, pazite de batrane. Dupa joc, fetele isi iau lucrurile si le impart flacailor. Painea se mananca, rachiul se bea, usturoiul se pastreaza de leac. Cand vitele-s bolnave, li se da mujdei in bors ori vin si le trece. Daca se fura din usturoi, nu-i bine deloc: fetei nu-i va mai merge bine. Usturoiul pazit este semanat primavara. Daca pleci la drum lung, sa iei putin usturoi cu tine.

De la pazitul acestui usturoi s-a nascut zicala: “Parca a pazit usturoiul”, care se da celui ce se cunoaste ca a petrecut o noapte fara somn.
Tot in aceasta noapte se fac observatii meteorologice: daca luna va fi plina si cerul senin, se zice ca iarna va fi cu moina. Daca luna va fi plina si daca cerul va fi intunecat, daca va ninge sau va ploua, peste iarna vor fi zapezi mari si grele.

De la aceasta zi si pana la Craciun, gospodinele nu mai tes in razboi si nu torc, de frica sa nu se supere Maica Domnului pe dansele.
Sfantul Andrei este socotit inceput de iarna, numindu-se din aceasta cauza “Andrei-de-iarna”.

Aflarea ursitului in noaptea Sfantului Andrei

Ajunul de Sfântul Andrei aduce multă forfotă pentru fetele şi femeile din Maramureş. Pe Valea Marei fetele de măritat abia aşteaptă venirea serii ca să-şi poată afla ursitul în timp ce femeile se ocupă de protecţia casei şi a gospodăriei pentru tot anul ce va urma. Ca să şi reuşească aceste lucruri atât fetele cât şi femeile trebuie să parcurgă ritualuri tradiţionale a căror vechime încă nu a fost stabilită cu exactitate de către specialiştii în folclor şi etnologie.

Pentru a şti cine le va fi soţ, fetele apelează la celebra turtă din aluat foarte sărat, care după ce este gata de frământat sfârşeşte coaptă pe cărbuni încinşi. Jumătate este mâncată înainte de culcare pentru a face sete, iar cealaltă jumătat pusă în ştergar sub pernă până dimineaţa. Visul în care un tânăr vine să-i aducă apă de băut tinerei fete, va fi visat numai dacă măritişul va avea loc în perioada ce urmează postului. Dacă viitorul soţ refuză să apară în vis cu apa de băut, atunci fata respectivă va trebui să mai aştepte. Pe cât de nerăbdătoare sunt fetele să pună în practică acest obicei, pe atât de ocupate sunt mamele şi bunicile lor, cu alte îndeletniciri ce trebuiesc făcute numai în ajun de Sf. Andrei .

În ajunul sărbătorii de Sf. Andrei este momentul propice în care găzdoaiele pot proteja gospodăria şi animalele în faţa fiarelor de pădure. Pentru a reuşi acest lucru tradiţia spune că toate obiectele tăioase trebuie legate cu sfoară şi puse bine, să nu poată fi găsite în ziua sărbătorii. Toate muncile bucătăriei începînd de la tăiatul pâinii şi până la gătitul mâncăurilor trebuie terminate înainte de miezul nopţii. Pieptenele vine de asemenea ca obiect interzis de Sf. Andrei, aşa că toate coafurile vor fi făcute în ajun.

Timpul este limitat, iar femeile trebuie să fie pieptănate pentru a doua zi înainte de miezul nopţii. Dinţii pieptenelui are echivalent simbolistic cu ghearele sălbăticiunilor şi de aceea trebuie pus sub sfoară, bine legat lângă celelalte obiecte casnice tăioase. Toate aceste obiceiuri funcţionează cu folos în satele din Maramures iar oamenii spun că au fost şi verificate de-a lungul sutelor de ani.©

Noaptea Sfantului Andrei: ce poti face sa il intalnesti pe personajul de pe calul alb

Ma aflam de curand intr-o vibranta conversatie cu niste prieteni americani si nu mica mi-a fost mirarea cand m-au intrebat ce fac eu in seara si noaptea Sfantului Andrei.

Ahhh… in primul rand le-am spus ca eu nu las sa treaca nici o noapte de Sfantul Andrei in care sa nu imi protejez familia cu usturoi. Pun catei de usturoi pe pervazul fiecarui geam din casa si in spatele fiecarei usi. Nu am o explicatie stiintifica de dat insa asa mi-a spus Bunica sa fac, copil fiind – si mi s-a parut foarte logica explicatia ei: usturoiul il tine departe pe Necurat si nu poate intra in casa in acea noapte. Am dedus probabil atunci ca atunci, in noaptea Sfantului Andrei … Necuratul umbla destul de liber si suntem datori sa ii punem niste bete in roate – sau usturoi la intrari.

Publicitate
Alte Articole
Articole