Invatatura Parintelui Calistrat : „Cine lasă o dragoste curată, nu mai găsește fericirea niciodată!”

Nu iti cere niciodata scuze pentru ca iti exprimi sentimentele. Cand o faci, te scuzi pentru exprimarea adevarului. "Daca suntem incapabili sa gasim pacea in noi insine, este inutil sa o cautam in alta parte." - Francois de la Rochefoucauld Viata este despre durere si fericire, despre dezamagiri si zambete, despre suferinta si iubire. Viata este un roller coaster, cu urcusuri si coborasuri, cu momente frumoase si mai putin frumoase... si pe toate trebuie sa le apreciem. Stiti de ce? Pentru ca traim - si asta este tot ce conteaza. Suntem in viata si acest moment este singurul care conteaza. Durerea face parte din calatoria vietii. Si daca sufletul te doare, inseamna ca inca mai ai un suflet. Ca ai inima pura, ca nu esti de piatra si ca poti fi ranita. Invata sa accepti suferinta in vata ta deoarece imediat ce ai invatat sa faci asta vei deveni mai buna, mai puternica si vei intelege ce inseamna sa traiesti cu adevarat. Dupa ce ai acceptat durerea, gaseste puterea de a trece peste momentele dificile, sa iubesti viata atat de mult incat sa nu renunti la ea pentru nimic si nimeni. Iata trei metode simple pentru a regasi fericirea dupa ce ai invatat ce inseamna suferinta: 1. Defineste durerea Nu este intotdeauna usor sa identifici si sa intelegi ce iti face rau. Unele persoane ajung sa ramana in relatii abuzive deoarece este mai simplu decat sa recunoasca toate "straturile" de durere: stima de sine scazuta care le convinge ca merita acest abuz si sentimentul de disperare care le convinge ca nu exista o cale de iesire. Primul pas catre gasirea fericirii dupa ce ai fost ranita este sa intelegi de ce ai fost ranita, sa ajungi la radacina durerii tale si a amintirilor dificile. 2. Exprima acea durere Nu exista nicio garantie ca vei putea comunica cu inima deschisa in fata persoanei care te raneste. Si daca poti face asta, nu exista nicio garantie ca iti va raspunde asa cum doresti tu. Insa spune ce iti doresti sa spui. Scrie in jurnal daca nu ii poti spune in fata. Scrie o scrisoare, apoi da-i foc. Scoate toate acele sentimente dificile din sufletul tau. Acest lucru te va ajuta sa intelegi ce si dece te doare, ce vei face in viitor pentru a evita o durere similara astfel incat sa te simti mai puternica, si nu o victima. 3. Incearca sa ramai in prezent Intoarcerea in trecut poate crea dependenta. Ai posibilitatea de a face asta din nou si din nou, ajungand sa traiesti doar din amintiri pline de durere. Iti pui intrebari la care nu prea stii raspunsuri; cu alte cuvinte, ajungi sa te torturezi. Indiferent de ce ar fi trebuit sa faci, nu mai poti face asta acum. Esti deja in prezent, incearca sa accepti ce s-a intamplat si, in acelasi timp, sa te detasezi de toti si de toate. Lupta cu nevoia sufletului de a retrai durerea. Nu poti sa te intorci pentru ca nu vei mai gasi fericire acolo unde a fost tristete. Facebook arata articolele doar persoanelor care sunt interesate. Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!
Publicitate

Am văzut și bărbați crescând copii singuri, și femei crescând copii singure.

Trebuie să ne asumăm responsabilitatea, nu cu jenă, cu seriozitate..

Nu putem fi bărbați numai în pat, și în societate trebuie să fim la fel de bărbați! Degeaba poți să demonstrezi tu că poți face un copil, dacă nu poți demonstra că-l poți crește!

Avem tineri foarte buni dar trebuie să le cultivăm asta.. să nu fie moi, să aibă un pic de nerv, un pic de demnitate, un pic de orgoliu bărbătesc!

Când ți-ai ales soția, să știi că-i pentru todeauna, să nu vii cu scuze puerile..

„Vai, dar nu ne înțelegem, nu ne potrivim, nu avem același caracter!”

Nu te joci cu o taină a lui Dumnezeu!

Este un cântec popular:

„Cine lasă o dragoste curată, nu mai găsește fericirea niciodată!”

Deci, poți să te însori de 10 ori.. tu tot la prima dragoste ai să fii cu sufetul, chiar dacă nu o recunoști, sau o bârfești, sau o judeci.. și despre băiat invers, la fel!

Și alt vers..”Nu-i lege să te lege, de cine nu te înțelege!”

Dar mă întreb un lucru: Cum în 4,5,6,7,8 sau 9 ani de prietenie te-ai înțeles, și când ai devenit mama și tata și apare pruncuțul și responsabilitatea, din ziua aia nu te mai înțelegi!?

Nu e același om?

E clar că trebuie să stăm împotriva diavolului în ziua cea rea, cum spune Ap. Pavel!

Nu trebuie să plecați de la premiza că trebuie voi doi să va iubiți, pentru că eu cred că apare rutina…

Hai să vă explic un lucru! Cea mai buna prăjitură din lume, rețeta, o faci de 5 ani 10, 15, 20 de ani, e tradiția casei. La un moment dat, spui că aș mai face și ceva nou!

Asa apare și în famile, la un moment dat vine dracul cu imaginația.. că ar putea fi ceva interesant. Dar să mergi pe acest principiu:

Nu pentru mine, pentru copilul meu, mă străduiesc, așa cum părinții mei mi-au asigurat mie o mamă și-un tată, și eu să le asigur copiilor mei.

Eu am avut altă fericire, eu am crescut la bunici, n-am avut nevoie de părinți și nu le-am simțit nici lipsa, nici prezența, dar vreau să vă spun diferența de educație.

Bunicii mei de mic mi-au dat câte o treaba de..

„Fă aia că trebuie făcut! Fă lucrul ăsta!”

Pe când, părinții mai au aceste slăbiciuni..

„Lasă-l că-i mic, lasă-l că învață, lasă-l că e tânăr, că nu poate!”

Și copilul devine alintat, cum e căluțul ăla care atunci când pui hamul pe el, întâi trage un butuc, îl lași numai cu căpăstru, îl lași mai lung.. până ce-l pui la căruță!

Am văzut și bărbați crescând copii singur, și femei crescând copii singure.

Trebuie să ne asumăm responsabilitatea, nu cu jenă, cu seriozitate..

Publicitate

Nu putem fi bărbați numai în pat, și ăn societate trebuie să fim la fel de bărbați! Degeaba poți sa demonstrezi tu că poți face un copil, dacă nu poți demonstra că-l poți crește!

Ești un iresponsabil total, să-l lași pe copilul tău din start , lipsit de o educație fundamentală din partea unui părinte.

Dacă ai acest țel și crez! Indiferent cât de greu ar fi!

Sunt și femei care au îndurat viciul băuturii, poate și bătaie, poate un soț mai crud, mai desfrânat, dar au stat ele acolo și s-au străduit în credința lor.

Îmi aduc aminte de o bătrână de 99 de ani, a murit acum 3 zile, și a venit nora ei la mine:

– Părinte, mi-a murit bătrâna! Și i-am zis..

– Ți-o pomenesc cu drag! Avea cam 75 de ani bătrâna când a venit la mine și a zis:

– Părinte, fă o rugăciune că mă bate moșul meu, de-mi sună apa-n cap!

– Dar câti ani are moșul?

– 80 de ani!

– Și de ce te bate?

– Păi nu-i place mâncarea!

– Da de ce nu-i faci mâncarea bună?

– Păi din 300 de lei pensie, cum să-i fac?”

Vedeți! Și ea a stat cu el, și a răbdat așa umilă, bătrână și necăjită.. cum era.

Și s-a rugat acolo în legea ei, și nu l-a lăsat niciodată.

Și-mi ziceam.. Uite cum a rânduit Dumnezeu, dacă a trăit umilă, să trăiască 100 de ani, și oamenii plătesc mii de lei pe medicamente, pe produse naturiste, pe nutrienți, pe vitamine.. și la 50 – 60 de ani auzi că e plin de cancer, că e bolnav sau e mort! De ce?

Viața ți-o dă Dumnezeu după credință!

Sănătatea ți-o dă după trăire!

Iar bucuria ți-o dă după străduință!

Deci să ne străduim să fim niște tineri ultra-serioși!

Corect este ca atuci când te-ai casatorit, să nu te mai desparți niciodată!

„Ce a unit Dumnezeu, omul să nu desfacă!”

E lege și n-am facut-o eu!

De câte ori am putut, la spovedit, i-am împăcat, le-am mai dat dreptate, un sfat.. dar nu i-am lăsat! Am din câți am căsătorit în 25 de ani de preoție, doar doua familii au divorțat (de forță supremă) dar în general au răbdat..

Și mă uit și eu cum vin cu copiii lor, care au 15, 16, 18 ani și ție mai mare dragul să vezi cum se ridica o generație tânără.

Cu greutăți, cu certuri, cu schimbări de replici, de vorbe.. poate o data nu le-au ajuns banii, odată vrei altceva, dar te înarmezi cu actul de jertfă.

Nu faci nimic altfel! Toți o să scriem veșnic: „Nepotrivire de caracter!”

N-o sa ne potrivim niciodată!

Caracterele sunt unice!

Fenotipul fiecărui om e unic!

Voința fiecărui om e unică și liberă!

Numai dragostea ne poate uni!

Exact cum pui lutul între două cărămizi!

Atât!

Parintele Calistrat Chifan

Sursa: ganduridinierusalim.com

Pr. Calistrat: „Cine lasă o dragoste curată, nu mai găsește fericirea niciodată!”


Publicitate


Alte Articole