Fiecare zi este o lectie, insa de multe ori nu le observam pentru ca suntem prea preocupati de griji si probleme… si lectiile se repeta pana le invatam…

Această povestioară te va ajuta să reflectezi. Continuă să citeşti, merită efortul. Un prieten a deschis sertarul dulapului soţiei sale şi a ridicat un pachet învelit în hârtie de mătase: – Acesta , a spus, nu este un simplu pachet, e lenjerie. A aruncat hârtia de împachetat şi a observat mătasea rafinată şi dantela. – Ea a cumparat această lenjerie prima dată când am fost la New York, acum 9 ani. Nu a folosit-o niciodată. A păstrat-o pentru o ocazie deosebită. Bine… cred că aceasta este ocazia. S-a apropiat de pat şi a aşezat lejeria lângă celelalte haine pe care urma să le ducă la pompele funebre. Soţia lui tocmai murise. Întorcându-se spre mine îmi spuse: – Nu păstra nimic pentru o ocazie deosebită, fiecare zi trăită este o ocazie deosebită. Încă mă mai gândesc la aceste cuvinte… deja mi-au schimbat viaţa.Acum citesc mai mult şi fac curat mai puţin. Mă aşez pe terasă şi admir priveliştea fără să observ buruienile grădinii. Petrec mai mult timp cu familia şi prietenii şi mai puţin la servici. Am inţeles că viaţa trebuie să fie un cumul de experienţe de care să te bucuri, nu o luptă pentru a supravieţui.Nu mai pastrez nimic. Folosesc paharele de cristal zilnic. Îmi pun paltonul nou pentru a merge la cumpărături, dacă aşa decid şi aşa am chef. Nu mai pastrez cel mai bun parfum pentru ocaziile speciale, ci îl folosesc oricând am chef. Frazele “Într-o bună zi…” şi “Una din zilele acestea…” încep să dispară din vocabularul meu. Dacă ceva merită văzut, auzit sau făcut, vreau să văd, să aud sau să fac acum. Nu sunt sigur ce ar fi făcut soţia prietenului meu dacă ar fi ştiut că nu va mai apuca ziua de mâine, zi pe care noi toţi o ignorăm într-o măsură destul de mare. Cred că ar fi telefonat celor din familie şi prietenilor apropiaţi. Poate că şi-ar fi sunat câţiva din vechii prieteni pentru a-şi cere scuze pentru eventuale supărări din trecut şi să se împace cu ei. Aceste lucruri nefăcute sunt cele care m-ar supăra dacă aş şti că am orele limitate. Aş fi suparat că nu mi-am văzut prieteni buni, pentru că urma să îi contactez “Într-una din zilele astea…”. Supărat că nu am scris anumite scrisori pe care mă gândeam să le scriu “Într-o bună zi…”. Supărat şi trist pentru că nu le spusesem fraţilor şi copiilor mei ce mult îi iubesc. Acum încerc să nu întârzii, să nu reţin şi să nu păstrez pentru mine nimic din ce, împărtăşit, ar aduce râsete şi veselie vieţilor noastre. Şi în fiecare zi imi spun că este o zi deosebită, fiecare oră, fiecare minut este deosebit. Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

Clopoțeii de vânt

”Se povestește că, odată, cu mult timp în urmă, trăia retras în munții din China, un maestru. Era vesel tot timpul, le zâmbea tuturor celor care îi ieșeau în cale. Unul dintre elevii lui, curios fiind să afle cum de maestrul este tot timpul fericit, l-a întrebat: – Maestre, de unde acest zîmbet continuu pe chipul tău? – De la clopoțeii de vânt, răspunse maestrul. – Cum așa? – De fiecare dată când sună clopoțeii de argint de la poarta mea, mă cuprinde o bucurie fără margini! Înseamnă că vine cineva… Și sosirea cuiva, fie și doar a vântului, mă umple de fiecare dată de fericire… Gândind că ar avea în ei ceva magic, într-o noapte elevul hotărî să fure clopoțeii. Îi duse în casa lui, îi așeză la poartă și așteptă ca miracolul să se producă. Dar nu simți nimic, cănd aceștia sunară… Ba mai mult, după o săptămână sunetul clopoțeilor începu să îl enerveze din cale afară! Când totul deveni insuportabil, cuprins de remușcări, se duse înapoi la maestrul său, să-i înapoieze clopoțeii. Își ceru de nenumărate ori iertare, și când fu sigur că maestrul l-a iertat, îi puse întrebarea care îl frământa: – De ce la mine nu se întămpla nimic, atunci când sună clopoțeii? De ce nu apare bucuria pe care o văd la tine? – Dragul meu, îi răspunse maestrul, unde ai așezat tu clopoțeii? – La poarta casei mele, maestre! – Ei, vezi? Trebuia să-i așezi la poarta sufletului tău…” Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!
Publicitate

Ca invatam cate ceva ceva diferit in fiecare zi nu este o noutate pentru nimeni. Ca fiecare zi ne invata cate ceva nou – aceasta este o noutate pentru multi. Fie ca suntem prea absorbiti de probleme, fie ca suntem concentrati pe alte aspecte ale vietii noastre, nu dam atentie si nu observam lectiile ascunse in spatele fiecarui moment.

Daca am acorda 5 minute de repaos mintii noastre, am putea intelege atat de multe lucruri. Daca am alege din cand in cand sa meditam asupra gandurilor si actiunilor noastre am sesiza greselile si nu le-am mai repeta. Din nefericire pentru majoritatea dintre noi, ne trezim complet absorbiti de nefericirea noastra, de grijile marunte in care ne afundam pe parcursul intregii zile, de regretele si visele pe care nu am reusit sa le dam aripi.

Sunt zile in care te trezesti si iti vine sa nu faci nimic pentru ca ai impresia ca oricat te-ai stradui nu iti iese nimic. Rezultatele nu se vad oricat de mult te-ai stradui. Poti intelege ce vrei tu din acest rezultat. Poti intelege ca nu-ti place ceea ce faci si unde nu e placere, nu e pasiune si nu se vad rezultate. Sau poti intelege ca nu muncesti suficient, ca nu ai o directie precisa, ca nu ti-ai stabilit obiective, ca pe undeva se ascund minusuri pe care nu le observi si in loc sa corectezi aceste erori te incapatanezi sa o iei de la capat, iar si iar, desi eroarea este pe undeva pe la mijlocul ecuatiei sau chiar aproape de final.

Sunt zile in care starea interioara este la un nivel minimum de energie. Nu te simti in stare sa-ti faci planuri, nu te simti capabila sa infrunti noi provocari, nu te simti suficient de curajoasa incat sa dai nastere unor noi vise. Se intampla. Aceste modificari emotionale sunt resimtite de majoritatea oamenilor. Pentru ca de cele mai multe ori ignoram semnalele de alarma care ne anunta ca ne prabusim, ca pierdem din altitudine.

Publicitate

Daca reusesti sa furi timpului 5 minute in care sa te gandesti la tot ceea ce ai facut sau la ceea ce ai de gand sa faci te asigur ca iti vei schimba modul in care gandesti si vezi lucrurile. Daca reusesti sa stai 5 minute concentrat pe ceea ce trebuie sa faci, mai degraba decat pe ceea ce ai facut, ii oferi prezentului sansa de a-ti preda o lectie importanta. Poate fi indiciul de care ai nevoie ca sa finalizezi o lucrare. Poate fi solutia la framantarile tale. Poate fi cheia spre succesul tau. Dar, asta numai daca iti oferi prilejul de a sta de vorba cu tine, de a scormoni in adancurile tale dupa curaj, putere, determinare si speranta.

Ori de cate ori te simti slabit si nu reusesti sa gasesti motive pentru a depasi acea stare ia-ti 5 minute, 10 sau cat timp consideri ca ai nevoie pentru a reflecta la ceea ce se intampla cu viata ta. Adreseaza-ti intrebari precum: Imi place ceea ce fac ? Pot sa fac mai mult decat am facut? Ce nu am pus in practica pana acum? Unde vreau sa ajung? Incotro ma duce ceea ce fac in acest moment? Rezultatul final ma va multumi sau ma va face fericit?

Sunt intrebari care te ajuta sa-ti stabilesti prioritatile, drumul, scopul si rezultatul eforturilor tale. Sunt intrebari la care trebuie sa raspunzi sincer, in caz contrar tu vei fi cel inselat. Sunt intrebari care iti stabilesc itinerariul, care te ajuta sa-ti indeplinesti visele, insa trebuie sa pleci la drum curat, onest si foarte sincer cu tine insati.


Publicitate


Alte Articole