De multe ori as fi putut sa ma opresc… dar am ales sa continui!

Deseori, felul in care ne alegem un partener ne poate spune cate ceva despre nevoile noastre din acel moment. Iata de ce ne este dificil sa abandonam relatii care nu ne sunt potrivite. Relatii sau persoane nepotrivite? In spatele initierii unei relatii exista o serie de dorinte, asteptari si nevoi (constientizate sau nu) pe care le putem implini doar in contact cu o alta persoana. Provocarea apare insa atunci cand este aleasa persoana si tipul de relatie care sa implineasca aceste nevoi. In cazul in care este aleasa o persoana indisponibila sa ofere ceea ce avem nevoie, sau daca printr-un tip de relatie se doreste satisfacerea unor nevoi specifice unui alt tip de relatie, aceasta va fi in final una disfunctionala. Acest lucru se poate intampla daca intr-o relatie parteneriala se incearca sa se acopere nevoi specifice relatiei parinte-copil. In acest fel, initierea unei relatii in care asteptam sa primim “ceea ce nu am primit pana acum” solicita compensarea nevoilor nesatisfacute si forteaza relatia intr-un sablon de relationare predefinit, strain de momentul prezent si de trasaturile personale ale celeilalte persoane. De ce ne asumam relatii nepotrivite? Inainte de a trata sau de a incheia o relatie disfunctionala este important sa iti clarifici care sunt trasaturile care o fac nepotrivita pentru tine si ce te-a facut sa ramai in relatie in ciuda lor. Adeseori, centrarea excesiva pe relatie si nu pe persoana cu care este construita, este o capcana care ii deconecteaza pe cei doi indivizi, in ciuda focusului pe scopul comun. Asumarea unei relatii disfunctionale poate fi alimentata din mai multe directii. Lipsa contactului cu propriile nevoi, neincrederea in sine si in propriile perceptii si teama de singuratate sunt elementele centrale care pot ingreuna construirea unor alternative sanatoase de relationare. Cum invatam sa incheiem relatiile nepotrivite? Cresterea increderii in sine, acceptarea de sine si a propriilor nevoi stau la baza angajarii in schimbare. Pentru a incheia o relatie nepotrivita este necesara asumarea riscului de a iesi din zona de confort (din “inconfortabilul” cunoscut) si de a ramane fara relatie (de a fi singur). Constientizarea fricilor legate de lipsa relatiei disfunctionale te va ajuta sa faci diferenta dintre schimbarile si pierderile reale cu care te vei confrunta (de exemplu: voi ramane fara relatia de prietenie de 10 ani). Totodata vei intelege si temerile nejustificate fata de realitatea externa (nu voi mai avea niciodata un prieten atat de bun), orientandu-te spre stabilirea unui plan concret si realist de prevenire a consecintelor. Odata cu stabilirea unei strategii de gestionare a consecintelor intreruperii relatiei este necesar sa iti clarifici cum arata si cum se simte o relatie potrivita pentru tine. Constientizarea faptului ca exista un model de relationare sanatoasa si potrivita, poate fi motivul pentru care vei renunta la un anumit tipar. Iar pe viitor vei sti catre ce tip de relatii sa te indrepti, evitand cercul vicios. Nu este o noutate faptul că mulți dintre noi preferăm să rămânem într-o relație care nu ne mai face fericiți, care nu ne mai satisface. Câteodată, preferăm să ignorăm evidența (că mai bine ne-ar fi singuri) și ne mințim pe noi înșine, spunându-ne că nu e chiar așa rău… De ce ai prefera să rămâi într-o relație ce te face nefericit decât să te desparți și să fii singur? Motivele sunt diverse: teama de a fi singur, teama că nu vei găsi un nou partener de cuplu pe care să-l iubești și care să te iubească; suntem ființe sociale, iar nevoia de companie și de intimitate emoțională și fizică este dominantă. În plus, de la o vârstă, toți din jur au parteneri stabili și parcă te temi să fii tu cel ce rămâne singur, cel care nu are pe cineva… De asemenea, există familiaritatea, comoditatea, zona de confort. Poate că nu mai ești tocmai fericit în relație, dar te simți sigur și știi la ce să te aștepți. Dacă închei relația, nu prea știi cum va fi viața ta: mai bună, mai rea? Chiar dacă partenerul de cuplu nu mai este pentru tine, încă ții la el/ea și îți este greu să te obișnuiești cu ideea de a nu mai fi împreună. Și nu în ultimul rând, te temi de reacția partenerului, nu vrei să îl/o rănești… Și pot exista și alte motive pentru care alegi să rămâi într-o relație nefericită, deși ți-ar fi mai bine singur/ă. Multe relații se prelungesc chiar dacă nu își mai au rostul, este uneori mai simplu să nu faci nimic decât să iei o decizie hotărâtoare. Ține minte un lucru: dacă ești nefericit în relația de cuplu, nu e vina partenerului, e vina ta! Tu ești cel care alege să rămână nefericit! Semne că nu ești fericit în relația de cuplu: Nu vrei să stai împreună cu partenerul. Amâni să ajungi acasă unde te așteaptă partenerul, preferi să stai în compania altora, ba chiar preferi adesea să fii singur. Dacă stai împreună cu el/ea, găsești o ocupație care să vă țină distrași și care să împiedice adevărata intimitate (vă holbați la ecran în loc să vorbiți). Viața ta acasă este o lungă și repetitivă rutină, pur și simplu nu mai simți că te distrezi împreună cu el/ea. Te gândești nostalgic la trecutul vostru împreună, dar nu te mai gândești la un viitor împreună. Iată o capcană care te ține legat, deși nu mai ai ce căuta într-o relație. Tinzi să îți amintești momentele frumoase împreună, ceea ce te face nostalgic și te face să vrei să fii alături de el/ea. Dar în prezent, nu mai este așa cum era: stai lângă el/ea și nu mai simți ce simțeai. În plus, îți este greu să te vezi cu el/ea în viitor, nu îți mai faci de ceva timp planuri entuziaste pentru voi doi… Nu te mai simți în largul tău alături de partener. Înainte, simțeai că poți fi tu însăți și că el/ea te iubește exact așa cum ești. Acum, parcă tinzi să te ascunzi, să nu mai fii tu însăți. Preferi să ascunzi ceva, decât să vorbești cu el/ea. Simți că nu te mai cunoaște, că nu te mai înțelege și preferi să afișezi o mască. Speri că va exista o schimbare în bine. Îți spui că nu trebuie să te desparți, ci doar să aștepți, căci lucrurile sigur vor fi mai bune… Cum? Cum se va schimba ceva, din moment ce tu nu faci nimic pentru a schimba ceva? Când o relație o ia pe o pantă descendentă, dacă nici unul din parteneri nu face ceva, nu încearcă să o salveze, relația o va lua tot mai în jos… Când se întâmplă să petreceți mai mult timp împreună, mai mult vă certați. Certurile sunt deja obișnuite în cuplu, simți că orice subiect de discuție poate să se transforme într-o dispută. Aceasta pentru că ambii sunteți nemulțumiți, nefericiți și trebuie să vă descărcați cumva… Îți spui că nu vrei să te desparți, totuși ai fi în stare să înșeli… Dacă…dacă ai întâlni o persoană care să te farmece, să te dea peste cap, probabil ai înșela. Ba chiar ai mici fantezii că întâlnești pe altcineva și viața ta devine palpitantă, incitantă… Ce semn că nu mai ai ce căuta în relație mai vrei, dacă nu acesta? O persoană fericită nu fantasmazează la întâlniri cu alții și nu se gândește să înșele… Realizezi că nu ești chiar fericit, dar îți spui: “așa e viața, nimeni nu e fericit cu adevărat, relația noastră e mai bună decât atâtea altele!”. Te convingi că poate fi mai rău și că mulți au relații mai rele fără să dorească să se despartă. Dar…tu nu trebuie să compari relația ta cu altele; ești tu fericit sau nu? Cât despre cine e cu adevărat fericit? – persoanele care sunt alături de parteneri potriviți sunt fericite. În orice relație apar suișuri și coborâșuri și apar probleme. Dacă partenerii se iubesc și pot spune cu mâna pe inimă că sunt fericiți împreună, chiar dacă au momente mai puțin bune, atunci relația merită compromisuri. Însă atunci când unul sau ambii nu se mai simt satisfăcuți, dimpotrivă, se simt nefericiți, își fac mai mult rău decât bine rămânând legați unul de celălalt. Este groaznic de greu să închei o relație semnificativă, însă câteodată este necesar: altfel, rămâi legat de o persoană nepotrivită și o vei face și pe aceasta mizerabilă. Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!
Publicitate

As fi putut sa plec, dar am ales sa raman crezand ca se mai poate schimba ceva. As fi putut sa raman, dar am ales sa plec pentru ca locul meu nu mai era acolo si as fi devenit altcineva decat ceea ce sunt. As fi putut sa vietuiesc de una singura, dar am ales sa fiu inconjurata de oameni pentru ca, oricat de dulce ar fi linistea singuratatii, ea ajunge sa te apese.

As fi putut, dar am ales

As fi putut sa tac, dar am ales sa vorbesc despre ceea ce gandesc, despre ceea ce simt, despre ceea ce ma face fericita si, de ce nu, despre ceea ce detest si ceea ce imi starneste interesul, despre ceea ce ma doare pe mine si pe multi dintre voi.

As fi putut sa vorbesc, dar am ales sa tac scarbita de prea multe vorbe, amutita de prostie, indiferenta, atitudini bizare si alte cate si mai cate.

As fi putut sa plec, dar am ales sa raman crezand ca se mai poate schimba ceva.

As fi putut sa raman, dar am ales sa plec pentru ca locul meu nu mai era acolo si as fi devenit altcineva decat ceea ce sunt.

As fi putut sa vietuiesc de una singura, dar am ales sa fiu inconjurata de oameni pentru ca aveau nevoie de mine, pentru ca oricat de dulce ar fi linistea singuratatii, ea ajunge sa te apese.

As fi putut sa fiu printre ei, dar m-am ales pe mine pentru a ma regasi, pentru a ma accepta, pentru a face curat in viata mea si de a pasi mai departe, pentru a fi eu cu mine.

As fi putut sa rad, dar am ales sa plang pentru a ma descarca de … tot si de toate.

As fi putut sa plang, dar am ales sa rad. De ce? Era indeajuns … acum rad in continuare si este al naibii de bine.

As fi putut sa ma iubesc mai mult pe mine, dar am ales sa ii iubesc pe cei din jur. Ma simt atat de bine cand ei rad, se simt intelesi si nu se mai simt singuri … incat … incat … am ajuns sa ma iubesc pe mine.

Publicitate

As fi putut sa ignor, dar am ales sa-mi pese pentru ca asta m-ar fi introdus in majoritatea pe care o plac mai putin.

Ar fi putut sa imi pese, dar am ales sa ignor pentru ca exista lucruri si oameni ce trebuie acceptate exact asa cum sunt.

As fi putut sa ma prefac, dar imi este atat de greu sa ma ascund, sa fiu falsa.

Am ales sa ma prefac, pentru ca uneori este bine sa te pacalesti pana si pe tine, sa gandesti mai putin, sa te dai pentru cateva momente uitarii.

As fi putut sa nu scriu, dar am ales sa o fac, atat timp cat voi simti ca am ceva de spus… atat timp cat voi gandi.

As fi putut sa scriu, dar am ales sa nu o fac caci simturile, trairile imi erau intr-un blank total.

As fi putut sa ranesc, dar am ales sa nu o fac cu riscul de a ma durea doar pe mine si de a evita sa raspund cu aceeasi moneda.

Am ranit, dar m-am simtit mizerabil.

As fi putut sa judec, dar am ales sa nu o fac pentru ca nu am niciun drept.

Am judecat … sunt om, gresesc. Ma straduiesc sa o fac mai rar sau deloc, este greu, dar ma voi stradui in continuare.

As fi putut sa fiu un om orgolios, dar au fost oameni pentru care a meritat sa uit ca exista asa ceva.

As fi putut sa las orgoliul deoparte, dar nu ma puteam lasa calcata in picioare.

As fi putut sa uit de principii, dar ele definesc omul care sunt.

Mi-am incalcat principii … pentru ca regulile sunt facute a fi incalcate nu? iar omul cat traieste invata.

As fi putut sa tac sau nu, sa plec sau sa raman, sa fiu singura sau nu, sa rad sau sa plang, sa iubesc sau nu, sa ignor sau sa imi pese, sa ma prefac sau nu, sa scriu sau sa nu, sa ranesc sau nu, sa judec sau nu, sa-mi mentin orgoliul sau nu, sa-mi incalc principiile sau nu.

Le-am facut pe fiecare in parte… bune sau mai putin bune, au fost si sunt alegerile mele si le-am luat in cunostinta de cauza, mi le asum si accept.

Un articol de AURA UNGUREAN

Publicitate
Alte Articole
De Suflet
Sa intelegem viata din punctul de vedere al unui copac. Cateva sfaturi care te va face sa vezi frumusetile vietii si sa iti dai mai multa valoarea . Te invitam sa citesti in continuare: 1. Nu depinde de tine cum te naşti. Și noi copacii suntem de mai multe feluri. Salciile par triste, stejarul puternic, arţarul mândru, însă fiecare are acelaşi potenţial şi e unic în felul lui. Foloseşte-ţi propriile abilităţi şi învaţă altele noi. 2. Găseşte-ţi energia şi puterea interioară. Noi ne folosim de asta iarna, când e frig şi zăpada ne apasă crengile. 3. Fii flexibil. Dacă un copac ar rămâne rigid, crengile s-ar rupe, tocmai de aceea noi ne mişcăm o dată cu bătaia vântului, apoi revenim în poziţia iniţială şi mai puternici. 4. Bucură-te de vremurile ploioase. Nu numai că vei aprecia mai mult soarele, însă vei creşte frumos. 5. Ia o parte din grijile şi pesimismul altora şi transform-o în energie pozitivă, apoi dăruiește-o, ca o gura bună de oxigen. 6. Renunţă la frică! Dacă s-ar teme copacii, ar rămâne cu frunze vechi şi putrezite, însă ei au curajul să le dea drumul și să accepte altele noi. 7. După o iarnă grea şi apăsătoare, vine întotdeauna primăvara. Așa că nu-ți mai face atâtea griji. 8. Tinde spre înălţime, bucurându-te de ceea ce faci acum. Tot timpul vei mai avea ce să înveţi şi ce să realizezi pentru a ajunge mai mare, mai puternic, mai frumos. 9. Lasă-te îmbrăţişat. Așa poţi primi o bucăţică de energie şi iubire, dăruind în schimb acelaşi lucru sau orice îți doreşti. 10. Admiră ce este în jurul tău. Până şi noi copacii, ne dregem frunzele de admiraţie când vedem oameni frumoşi, fericiţi şi îndrăzneţi. 11. Fii responsabil ! Daca am da vina pe verile toride şi gerul iernii ce am rezolva? Ne concentrăm doar pe ceea ce putem face noi. 12. Oricât de întuneric ţi-ar părea că e, uită-te în sus. Întotdeuna vor fi stele care să-ţi lumineze drumul. Și nu, nu eşti singur. 13. Ascultă muzică . Și copacii iubesc muzica. Iar când pare prea linişte, ne dezmierdăm frunzele cu sunetele naturii. Asta ne aduce bucurie şi linişte. Deschide geamul dimineaţa devreme şi vei înţelege ce zic. 14. Orice s-ar întâmpla, oricât te-ar lovi, distruge sau dezamăgi viața, nu uita că ai aceeaşi valoare şi stă în puterea ta să continui să creşti. Sau ce? Vrei să spui că dacă vântul de anul trecut m-a îndoit puţin, nu mai sunt perfect şi puternic? 15. Iubeşte viaţa. Iar viaţa îți va oferi cele mai frumoase cadouri. Chiar şi în mijlocul furtunii, poate să apară o pasăre, un om sau… o stea căzătoare. Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

Capcana de soareci.

Privind prin gaura din perete, un soricel vazu pe fermier si pe sotia sa desfacand un pachet. "- Oare ce se afla acolo?" se intreba soricelul. A fost ingrozit sa vada ca in pachet era o capcana pentru soareci. Intorcandu-se la ferma, soricelul dadu de veste tuturor despre ceea ce vazuse. "- Este o capcana pentru soricei in casa! Este o capcana pentru soricei in casa!" Gaina a cloncanit, si-a ridicat capul si a spus: "- Domnule soarece, iti pot spune doar atat. Inteleg ca este o problema grava pentru dumneata, dar nu are nici o consecinta asupra mea. Nu pot fi deranjata de aceasta informatie". Apoi soricelul se duse la porc si ii spuse: "Este o capcana pentru soricei in casa!" Porcul a fost impresionat, dar a raspuns: "- Regret domnule soarece, nu pot face nimic, poate doar sa ma rog pentru tine. Poti sa fii sigur ca esti in rugaciunile mele viitoare" Soricelul s-a dus apoi la vaca si i-a si ei: "Este o capcana pentru soricei in casa!" Vaca i-a raspuns: "- Wow, domnule soricel, imi pare rau pentru tine, dar in ceea ce ma priveste pe mine aceasta capcana nu ma poate rani in nici un fel" In cele din urma, soricelul s-a intors in casa foarte deznadajduit si s-a decis sa infrunte de unul singur capcana. In acea noapte s-a auzit un sunet care vestea ca ceva fusese prins in capcana. Sotia fermierului se grabi sa vada despre ce este vorba, dar din cauza intunericului nu a vazut ca in capcana era coada unui sarpe mare si veninos. Asa ca acesta o muscase. Fermierul se grabi cu sotia sa la spital, apoi o aduse acasa cu febra mare. Toata lumea stie ca un bun remediu impotriva febrei este supa de pui, asa ca fermierul se duse si sacrifica gaina. Cu toate acestea, starea sotiei sale se inrautatea. Prietenii si vecinii venisera sa stea cu ea, iar ca sa ii poata hrani fermierul taie si porcul. Sotia fermierului nu se insanatosi si in cele din urma a murit. La inmormantare au venit atat de multe persoane incat fermierul a sacrificat si vaca pentru a-i hrani pe toti. Soricelul privea acum prin gaura din perete cu multa tristete... Morala: Toti suntem intr-o calatorie numita viata. Atunci cand auzi ca cineva are o problema si crezi ca nu te priveste, adu-ti aminte ca daca unul dintre noi este amenintat, noi toti suntem in pericol. Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!