Daca o iubesti , nu o distruge! Toti barbatii ar trebui sa stie asta

"Se zice că odată norocul şi mintea s-au prins să meargă împreună la drum şi au plecat amândoi într-o călătorie. Ziua întreagă au tot mers ei pe un drumeag de ţară, plin de colb, şi mai cu vorba, mai cu gluma, iată că soarele se ascunde după un deal, şi noaptea i-apucă pe cei doi călători în mijlocul drumului, departe de satul la care gândeau că vor ajunge ca să înnopteze acolo. Ce le rămânea de făcut? Unde era să poposească peste noapte călătorii noştri? Se tot gândeau ei îngrijoraţi. În cele din urmă, norocului i-a trăsnit prin gând o idee năstruşnică: - Ce atâta bătaie de cap! Hai să ne trântim aicea în mijlocul drumului, că nu e cine ştie ce până dimineaţa şi, osteniţi cum suntem, ne vom odihni tot aşa de bine, ca şi când am dormi în perinile cele mai moi. - Dar dacă va veni vreun cal peste noapte - zice mintea cu glasul ei înţelept - şi va da peste noi, aşa e că nu ne va merge tocmai bine? Hai să ne dăm la o parte din drum şi să ne odihnim pe pajiştea de alăturea. Ş-apoi şi altfel, nu e mai bine să ne aşezăm pe iarba verde, decât aici în pulbere? - Fă tu cum ştii, zise norocul, eu unul mă culc aici în mijlocul drumului! Şi zicând aceste cuvinte, îşi şi trânti jos zăbunul din spate, adică haina sa ţărănească, aşezându-se deasupra îmbrăcămintei de lână, îşi puse palma căpătâi şi, cât ai da la amnar, a şi adormit, că tare obosit mai era! Spre deosebire de noroc, mintea, mai cu scaun la cap, ieşi din drum, îşi căută un locşor potrivit pe pajiştea moale ca mătasea, îşi aşternu cum ştiu ea mai bine, zise Tatăl Nostru, îşi făcu cruce şi apoi, ostenită cum era, adormi în curând. D-abia aţipiră drumeţii noştri, şi iată, în tăcerea nopţii, se aude o duruitură, care se apropia din ce în ce mai mult. Era un car cu coviltir de rogojină, tras de patru cai ca patru zmei. Roatele se învârteau cu repeziciune şi acum-acum carul avea să sosească în locul unde dormeau drumeţii noştri. Încă vreo două-trei clipite şi norocul ar fi fost făcut praf şi pulbere de copitele cailor sirepi, adică vijelioşi şi de roatele cele grele ale carului. Dar norocul tot la noroc trage! Când mai erau doar vreo zece paşi între car şi el, auzind zgomotul, norocul se trezi din somn şi cât ai clipi din ochi se-nălţă şi sări drept în picioare. Caii, speriaţi la vederea lui, au sărit şi ei mai la o parte. Trăgând carul din drum au luat-o razna pe câmp tocmai pe lângă picioarele minţii, care nu s-a trezit aşa de curând. Sărmana de ea a rămas multă vreme leşinată, după rănile căpătate. Când se desmetici, Mintea, cu înţelepciunea ei îi spune celui ce o însoţise la drum să-i caute nişte ierburi, cu care nu peste mult timp îşi vindecă rănile de la picioare! Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

Musafirul. Poveste cu morală.

Intr-o zi o femeie mai in varsta isi facea treburile in casa. Deodata aude un glas care ii spune : Eu sunt Dumnezeu ! Ai grija si pregateste-te deoarece eu voi veni la tine ziua urmatoare. Femeia asculta si a incepu sa faca pregatirile. A facut curat in casa, a spalat, a sters praful; apoi a gatit cele mai bune bucate, a asezat masa a facut tot ce putea sa faca pentru un musafir , mai ales ca era unul asa de important. Iar apoi a inceput sa astepte. Dupa cateva ore de asteptare si nerabdare – suna la usa cineva. Deschide repede, dar spre dezamagirea ei era vecina. O persoana mai saraca cu 3 copii care ii cere niste sare imprumut. Deranjata de prezenta ei ii spuse : - Pleaca ! Nu ma deranja astept pe cineva foarte important acum. Nu am timp. Vecina pleca intristata. Peste inca o ora vine la usa altcineva. Era un vanzator ambulant – care incerca sa scoata si el un ban. Din nou – este gonit si acesta din motivul ca era ocupata. Se aseza iar langa masa pusa cu bucate si se intreba : Oare de ce nu mai vine? Se aude din nou soneria. - Sigur e El ! Si alerga catre usa. Deschide, si spre surprinderea ei era doar un cersetor. - Dati-mi si mie o bucata de paine. Sunt sarac, nu am ce manca, si nu mai pot de foame. Dumnezeu sa va dea in loc ce imi dati mie. - Nu am ce sa iti dau. Toate bucatele acestea nu sunt pentru tine ! Seara se asternu si nu veni nimeni. Astepta si intr-un final se culca. In vis s-a auzit vocea Domnului: Am venit si am batut de 3 ori la usa si nu m-ai primit inauntru. Am cerut de mancare si nu mi-ai dat. Morala: Dumnezeu nu vine cu aura la cap si cu crucea in spate. Cand ajuti pe cineva,  il ajuti pe El. Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!
Publicitate

Daca o iubesti , nu o distruge! Toti barbatii ar trebui sa citeasca asta
“Daca am iubit vreodata o femeie, cu cat am iubit-o mai mult, cu atat mi-am dorit mai mult sa o fac sa sufere. Frida a fost victima acestei atitudini a mea dezgustatoare.” Diego Rivera

Stiu ca o iubesti

Daca nu ai iubi-o, nu ai fi cu ea. Insa fiindca esti un om si ca orice om te definesc cele mai complexe sentimente, este foarte posibil sa iti exprimi iubirea in mod gresit. Daca nu o tratezi asa cum merita, orice relatie poate sa devina una toxica, distructiva. Ai face bine sa o iubesti in cele mai curate moduri posibile si sa fii mereu atent la comportamentul tau.

Daca iti e greu sa fii mereu constient de gandurile, cuvintele si faptele tale, iti recomand sa iti amintesti cum s-a uitat la tine prima oara cand ai vazut-o. Ea era tot ceea ce iti puteai dori. Iti mai amintesti ? Te-ai indragostit pe loc de frumusetea ei, de spiritul ei rebel, de umorul si de independenta ei, toate aceste calitati pe care nu le-ai mai regasit la nicio alta femeie.

Daca o iubesti, fa ca ea sa ramana asa, frumoasa, vesela, plina de viata, completa. Este adevarat ca ea este stapana vietii ei, insa as vrea sa intelegi ca si tu joci un rol extrem de important. Modul in care o tratezi se reflecta in modul in care ea se percepe pe sine. De tine depinde daca ea va straluci sau nu.

Este ca o statuie fragila in mainile tale si trebuie sa ai grija sa nu o spargi.

Daca o iubesti, nu o distruge. Gandeste-te ca a mai fost distrusa inainte si inca o lovitura nu va mai fi capabila sa suporte. Daca a ales sa fie cu tine, inseamna ca a trecut peste orice temere si nesiguranta si are maxima incredere in tine. S-a pus pe sine in mainila tale.

Publicitate

Nu o dezamagi. O distrugi atunci cand ii spui ca o cunosti.

Ea nu e ca o carte pe care o deschizi, o citesti si apoi o lasi. Ea este iubita ta ce asteapta sa fie descoperita in fiecare zi. Fii alaturi de ea, fii prezent, absenta, atat fizica dar si mentala, doare cel mai tare.

Hraneste-i gandurile, emotiile, fiinta. Ai rabdare sa ii cunosti sufletul.

Afla ca o vei rani foarte tare sa stie ca nu o vrei, dar ai nevoie de ea. Iubeste-o mereu, neconditionat, nu o iubi numai atunci cand ai nevoie, nu te folosi de ea.

Stiu ca si tu ai la randu-ti bagajul tau sentimental, dar nu-l aduce in relatia cu ea. Pe ea nu trebuie sa o iubesti pentru ca stii ca te va repara. Pe ea trebuie sa o iubesti indiferent de starea in care tu te aflii.

Existenta si dragostea ei vor umple fiecare particica din tine, dar daca esti cu ea doar pentru ca tu te simti gol pe dinauntru, afla ca o vei distruge.

Si tine minte, nici ea nu cere sa fie reparata. Poate ca ti-a impartasit suferintele ei din trecut si ti-a spus in cate bucati a fost rupta, insa nu a facut-o pentru ca-ti cerea sa o repari. Ea s-a deschis in fata ta pentru ca te iubeste si pentru ca are incredere in tine ti vrea sa fie complet sincera fata de tine. Nu o trata ca pe o femeie sfasaiata. Chiar daca inca mai are durere in ea, accept-o asa cum e, cu bine si cu rele. Nu incerca sa o schimbi. Este imperfecta la fel ca si tine si trebuie sa va acceptati unul altuia imperfectiunile.

Ea vrea sa fie cu tine complet naturala, fa-o sa se simta in largul ei.

Daca tu ii arati luna, ea iti va arata intreaga galaxie.

Daca o vei trata corect, ea te va trata si mai bine.

Daca o vei iubi, ea te va iubi si mai mult si nu te va uita.


Publicitate


Alte Articole