Ai grija cum alegi oamenii din viata ta! Evita persoanele toxice care te trag in jos!

Cea mai cunoscută povestire relatată de părintele Arsenie Boca are menirea să le aducă alinare celor aflaţi în suferinţă. Pilda ceşcuţei de ceai le arată oamenilor ce pot face „dacă viaţa li se pare grea şi sunt loviţi, bătuţi şi împinşi aproape fără milă, când lumea pare că se învârteşte necontrolat şi când simt că se află într-o suferinţă îngrozitoare”. Părintele Arsenie Boca (1910-1989) este considerat unul dintre marii duhovnici ai românilor. A lăsat posterităţii o moştenire spirituală impresionantă. Una dintre cele mai frumoase vorbe de duh lăsate de fostul preot prigonit de regimul comunist este povestea ceşcuţei de ceai, o pildă menită să le aducă alinare suferinzilor. „O familie a plecat într-o excursie în Anglia pentru a cumpăra ceva dintr-un frumos magazin de antichităţi, pentru celebrarea celei de a 25-a aniversări de la căsătorie. Şi soţiei şi soţului le plăceau antichităţile şi produsele din argilă, obiecte ceramice, în special ceştile de ceai. Au observat o ceaşcă excepţională şi au întrebat: ‘Putem să vedem ceşcuţa aceea? Nu am văzut niciodată ceva atât de frumos!’. În timp ce doamna le oferea ceea ce ceruseră, ceşcuţa de ceai a început să vorbească: – Voi nu puteţi să înţelegeţi. Nu am fost de la început o ceşcuţă de ceai. Cândva, am fost doar un bulgăre de argilă roşie. Stăpânul m-a luat şi m-a rulat, m-a bătut tare, m-a frământat în repetate rânduri, iar eu am strigat: ‘Nu face asta!’, ‘Nu-mi place!’, ‘Lasă-mă în pace!’, dar El a zâmbit doar şi a spus cu blândeţe: ‘Încă nu!’. Apoi, ah! Am fost aşezată pe o roată şi am fost învârtită, învârtită, învârtită. ‘Opreşte! Ameţesc! O să-mi fie rău!’, am strigat. Dar Stăpânul doar a dat din cap şi a spus, liniştit: ‘Încă nu’. M-a învârtit, m-a frământat şi m-a lovit şi m-a modelat, până a obţinut forma care i-a convenit, iar apoi m-a băgat în cuptor. Niciodată nu am simţit atâta căldură! Am strigat, am bătut şi am izbit uşa… ‘Ajutor! Scoate-mă de-aici!’ Puteam să-L văd printr-o deschizătură şi puteam citi pe buzele Sale, în timp ce clătina din cap dintr-o parte în alta: ‘Încă nu’. Când mă gândeam că nu voi mai rezista încă un minut, uşa s-a deschis. Cu atenţie, m-a scos afară şi m-a pus pe raft… am început să mă răcoresc. O, mă simţeam atât de bine! ‘Ei, aşa este mult mai bine’, m-am gândit. Dar, după ce m-am răcorit, m-a luat, m-a periat şi m-a colorat peste tot… mirosurile erau oribile. Am crezut că mă sufoc. ‘O, te rog, încetează, încetează!’, am strigat. El doar a dat din cap şi a spus: ‘Încă nu!’ Apoi, deodată m-a pus din nou în cuptor. Numai că acum nu a mai fost ca prima dată. Era de două ori mai fierbinte şi simţeam că mă voi sufoca. L-am rugat. Am insistat. Am strigat. Am plâns… eram convinsă că nu voi scăpa! Eram gata să renunţ. Chiar atunci, uşa s-a deschis şi El m-a scos afară şi, din nou, m-a aşezat pe raft, unde m-am răcorit şi am aşteptat şi am aşteptat, întrebându-mă: ‘Oare ce are de gând să-mi mai facă?’. O oră mai târziu, mi-a dat o oglindă şi a spus: ‘Acum uită-te la tine!’. Şi m-am uitat. ‘Aceea nu sunt eu; aceea nu pot fi eu… Este frumoasă. Sunt frumoasă!’ El mi-a vorbit blând: ‘Vreau să ţii minte, ştiu că a durut când ai fost rulată, frământată, lovită, învârtită, dar, dacă te-aş fi lăsat singură, te-ai fi uscat. Ştiu că ai ameţit când te-am învârtit pe roată, dar, dacă m-aş fi oprit, te-ai fi desfăcut bucăţele, te-ai fi fărâmiţat. Ştiu că a durut şi că a fost foarte cald şi neplăcut în cuptor, dar a trebuit să te pun acolo, altfel te-ai fi crăpat. Ştiu că mirosurile nu ţi-au făcut bine când te-am periat şi te-am colorat peste tot, dar, dacă nu aş fi făcut asta, niciodată nu te-ai fi călit cu adevărat. Nu ai fi avut strălucire în viaţă. Dacă nu te-aş fi băgat pentru a doua oară în cuptor, nu ai fi supravieţuit prea mult, fiindcă acea întărire nu ar fi ţinut. Acum eşti un produs finit. Acum eşti ceea ce am avut în minte prima dată când am început să lucrez cu tine’”. Morala povestirii, așa cum este dezvăluită de duhovnicul Arsenie Boca: „Dumnezeu ştie ce face cu fiecare dintre noi. EL este Olarul, iar noi suntem argila Lui. El ne va modela, ne va face şi ne va expune la presiunile necesare, pentru a fi lucrări perfecte care să împlinească buna, plăcuta şi sfânta Sa voie. Dacă viaţa pare grea şi eşti lovit, bătut şi împins aproape fără milă; când lumea îţi pare că se învârteşte necontrolat; când simţi că eşti într-o suferinţă îngrozitoare, când viaţa pare cumplită, fă-ţi un ceai şi bea-l din cea mai drăguţă ceaşcă, aşază-te şi gândeşte-te la cele citite aici şi apoi discută puţin cu Olarul”. Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!
Publicitate

“Bucură-te de lucrurile mărunte căci , într-o zi, ai putea să-ți dai seama că acestea au fost cu adevărat mărețe.” – Robert Brault

Si este si mai important sa poti sa eviti acei oameni care iti vor face viata un chin. Oamenii puternici inteleg ce influenta au oamenii unii asupra altora, asa ca isi aleg cu atentie anturajul.

Oamenii puternici nu sunt invincibili: ei tot pot fi raniti si jigniti, daca stii care le sunt punctele slabe. Smecheria este ca aceste persoane fac tot posibilul ca sa scoate din anturajul lor persoanele toxice.

Iata tipurile de persoane toxice:

Dichisitii – Oamenii care permanent sunt in goana de a arata bine pentru ca sa compenseze ceva si sa demonstreze care este valoare lor. Din nefericire pentru ei, stii destul de bine care le este pretul.

Demonstrand ceva si incercand sa trezeasca invidia celor din jur – e o pierdere de timp. Oamenii care se comporta asa nu merita sa faca parte din anturajul tau.

Prostii – Nu vorbesc de cazurile cand oamenii sunt atat de prosti incat nu ai nici o sansa sa ii aduci pe calea cea buna. Aici vorbesc de prostii care au un egou prea mare, tupeu si mandrie de sine.

Majoritatea dintre noi cunosc cel putin 2 sau 3 astfel de persoane, care se comporta irational, care permanent iau decizii gresite de fiecare data, fara sa invete din propriile greseli. Si asta poate continua toata viata.

Lipitori – La maturitate, fiecare dintre noi are unul sau mai multi prieteni care niciodata nu refuza sa-l servesti cu ceva. Atunci cand in viata prietenilor tai apare o linie neagra, nu este nimic mai bun decat sa ii ajuti. Insa asta se transforma intr-o problema atunci cand pe acea persoana o satisface perioada dificila si nu face nimic pentru a-si schimba situatia.

Lenesii – Lenea este o boala extrem de contagioasa. Oamenii lenesi ii fac lenesi pe altii. Cu cat mai mult timp petreci in compania lor, cu atat mai putin mobil esti tu.

Cei care traiesc, spunand ca „viata e doar una” – Intelegand faptul ca traim doar odata, suntem motivati sa traim intens si interesant viata. Important este sa intelegem corect expresia: „traim doar odata”.

Cel care crede ca daca „traiesti doar odata” asta inseamna ca „poti sa traiesti viata in zadar, sa faci lucruri prostesti, si apoi, probabil, sa mori in proces”. NU! Sa traiesti doar o data inseamna sa faci lucruri cu adevarat importante pentru ca ai doar o singura sansa!

Publicitate

Barfitorii – Cei care isi pierd cea mai mare parte a timpului, lucrand cu limba, le ramane putin timp sa mai faca ceva. Oamenii sanatosi moral nu le plac oamenii care vorbesc intr-una, deoarece ei cred ca rezultatul muncii lor vorbesc despre personalitatea lor. Vorbaretii nu au nimic decat cuvinte goale.

Vesnicii depresivi – Nu este vorba despre oamenii care au o dereglare chimica in creier si au depresia ca diagnoza. Vorbim despre oamenii care se comporta in asa mod de parca ar fi toata viata depresie. Ei se simt rau, se plang cat de grea le este viata si cat de nenorocosi sunt.

Insa norocul nu este o consecinta care dureaza toata viata. Daca viata ta este un rahat, atunci vina iti apartine exclusiv tie. Nu te inconjura cu oameni de acest tip.

Cei care nu vor sa iasa din zona de confort – Daca vrem sa ne petrecem viata interesant si distractiv, atunci trebuie sa evitam acei oameni care nu vor sa iasa din zona de confort si sa schimbe ceva. Oamenii din jurul nostru au o influenta mai mare asupra noastra decat ne-am fi imaginat. Daca vrei sa iesi definitiv din zona de confort, nu iti pierde timpul cu cei care nu vor sa-ti urmeze exemplul.

Cei care nu pot sa vizeze – Cei care nu pot sa viseze de fapt nici nu traiesc. Viata noastra consta in faptul sa credem ca totul va fi bine, si nu doar la noi, dar la toti. Asta ii face pe oameni sa viseze si sa-si doreasca schimbari spre bine.

Cei care nu pot sa viseze, nu te vor lasa nici pe tine sa viseze. Ei vor face tot posibilul sa iti demonstreze ca visele tale vor ramane doar vise.

Cei care nu cred – Sunt mai rau decat cei care nu au vise. Cei care nu cred in fortele proprii nu au valoare.

Ei sunt ghinionisti care nu au nici o influenta asupra lumii si a circumstantelor. Ei traiesc intr-o atmosfera extrem de depresiva, unde nimic nu depinde de ei. Ei se lasa condusi de val si nu fac nimic pentru a obtine un succes.

Ce ai mai adauga la acest articol? Scrie-ne parerea ta in comentariile de mai jos! Aici invatam impreuna despre viata! Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare articole de la noi, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!


Publicitate


Alte Articole