În special pentru aceste cunoștințe, Giordano Bruno a fost ars pe rug, multe alte minți luminate au dispărut în închisori. De altfel, Vaticanul nici acum nu dorește să îl reabiliteze Giordano Bruno, deși a reabilitat pe alții.
Mă bucură că nu trăim în Evul Mediu și nu există Inchiziție, așa că să începem.
1. Sufletul este o particulă a Lui Dumnezeu în om.
Sufletele noastre sunt scântei mici care reprezintă energia supremă a Domnului. Aceste particule mici nu pot fi deosebite după calitățile lor de Creatorul lor și au o conexiune directă cu El.
2. Sufletul are conștiință iar aceasta pătrunde întregul corp al omului.
El furnizează energie corpului, îl mișcă, îl recunoaște. Conștiința sa pătrunde fiecare celulă a corpului nostru, totul este subordonat conștiinței sale.
Conștiința și sufletul sunt unul. Un corp lipsit de conștiință este mort. Cred că nu este nevoie să justific acest lucru, deoarece fiecare a văzut un om mort.
Nu există aparate sau medicamente pe pământ care pot aduce sufletul înapoi în corp.
3. Sufletul este invizibil.
Dimensiunea sa este atât de mică încât nu poate fi văzută nici măcar cu cel mai puternic microscop. În “Mundaka Upanishad” (3.1.9) se spune despre dimensiunea sufletului că este mai mică decât un atom.
“Dacă vârful unui fir de păr este împărțit în o sută de părți, și fiecare dintre ele este împărțită din nou în o sută, dimensiunea unei astfel de părți va fi egală cu dimensiunea sufletului etern.”
Așa este descrisă dimensiunea sufletului. Iar această “fărâmă” este forța motrice a corpului nostru.
Sufletul se află în zona inimii, putem spune că este chiar în inima noastră. Nu, în timpul transplantului de inimă, chirurgul nu aruncă sufletul. Sufletul are o structură energetică, nu poate fi luat cu mâinile, cu atât mai puțin aruncat.
De aici provin multe expresii înțelepte despre inimă – “Ascultă-ți inima”, “Cine nu a bătut la inimă, bate la ușă în zadar!” și altele.
El alimentează corpurile noastre sanguine cu energia sa, pe care o distribuie în tot corpul.
Da, oamenii de știință nu pot detecta sufletul, dar nici nu pot explica ce energie face ca corpul nostru să se miște.
Și de ce, după ce sufletul părăsește corpul, circulația sângelui se oprește și corpul moare. Atunci nu ajută nici masajul, nici medicamentele sau defibrilatorul.
4. Sufletul nu poate fi distrus, este nemuritor.
Nu există nicio armă pe pământ capabilă să distrugă sufletul. Nu poate fi distrus cu arme de foc, nucleare sau electromagnetice.
Nu poate fi tăiat, descompus, ars sau înecat. Nici măcar nu poate fi uscat.
5. Sufletul este individual.
Fericirea, durerea, suferința – fiecare suflet le experimentează individual; în momentul experimentării lor, ele nu sunt cunoscute altui corp, nu sunt transmise la distanță. Acest lucru se aplică și responsabilității pentru acțiunile noastre; fiecare suflet le are individual.
Părinții au propriile lor păcate, copiii au ale lor. Nimeni în viața următoare nu va trebui să compenseze păcatele altora. Doar sufletele mari, precum Iisus Hristos, pot prelua păcatele altora.
După moarte, sufletul se întoarce la Dumnezeu, dar nu se contopește cu El, este separat de El, este individual, dar are o legătură strânsă cu El, comunică direct cu El.
6. Sufletul poate deveni victimă a iluziilor.
Nu, nu va pieri, dar pentru o vreme va pierde legătura cu Dumnezeu. Acest lucru este adesea folosit de forțele întunericului, ducând sufletele noastre în lumea iluziilor materiale.
Însă după ce sufletul se trezește, scapă de lanțurile iluziei, găsește din nou calea către Dumnezeu.
7. Sufletul este neschimbat.
Corpul se schimbă în fiecare secundă, celulele se nasc și mor, corpul crește, maturizează, îmbătrânește și moare.
Cu toate acestea, în ciuda tuturor acestor procese, sufletul rămâne neschimbat. Amintiți-vă de voi înșiși acum 3-5-10 ani, în interior sunteți la fel de tineri, energici și veseli.
8. Sufletul nu se naște.
Chiar dacă ni se pare că sufletul apare odată cu nașterea unui copil, nu este așa. Doar corpul fizic se poate naște și numai corpurile fizice pot muri.
Sufletul nu se naște și nu moare. A existat înainte de naștere și va exista după moarte. Este etern.
9. Sufletul schimbă constant corpurile.
Așa cum schimbăm hainele, sufletul schimbă corpurile. După ce corpul nostru devine bătrân și inutil, sufletul îl “aruncă” și trece într-un corp nou.
Mai întâi, corpul unui copil, apoi copilul crește într-un corp de tânăr, apoi într-un adult și într-un bătrân. După ce și-a terminat serviciul, corpul bătrânului este eliminat, iar sufletul, după o scurtă “pauză”, intră într-un corp nou. Și așa la nesfârșit.
10. Sufletul este punctul final al vieții noastre.
Când ne vom aminti de sufletul nostru, vom pune capăt suferințelor noastre în viața pământească. Găsind calea către sufletul nostru, vom atinge scopul final al vieții noastre.
Într-adevăr, majoritatea celor spuse mai sus vor trebui acceptate pe bază de credință. Pentru că progresul nostru tehnologic încă nu ne permite să vedem sufletul.
Este păcat că oamenii de știință nu lucrează în această direcție, pentru că ar deschide drumul către un nou tip de energie.
Majoritatea celor descrise mai sus nu sunt recunoscute nici de Vatican, nici de biserica ortodoxă.
