Uneori realizăm prea târziu că o viață fericită este o viață în care nu trebuie să faci comparații și în care nu trebuie să-ți dorești să ai mai multe decât ceilalți.

“Daca nu-mi poti suporta defectele, atunci cu siguranta nu-mi meriti calitatile.” Marilyn Monroe

Mi s-a întâmplat să-mi doresc să semăn mai mult cu alții decât cu mine. Să-mi doresc să am calitățile lor, fizice și interioare, să dau deoparte ceea ce posed eu ca să-mi însușesc o parte din ceea ce văd la alții.

Am în jurul meu o mulțime de oameni pe care-i admir și care cu timpul mi-au devenit modele. Succesul lor mă bucură și mă face să-mi doresc același lucru.

Însă, în dorința mea de a fi asemeni lor, am uitat că sunt diferită. Că oamenii au trăsături distincte, că nu pot fi comparați.

M-am trezit comparându-mi fizicul cu al unei persoane dragi pe care o admir. Bineînțeles că am fost copleșită de rușine pentru că nu arăt la fel de bine. Și pentru că puteam să fiu asemeni ei, dacă îmi acordam puțin timp și mai multă grijă.

M-am trezit comparându-mi viața profesională cu a altora de vârsta mea. Bineînțeles că am devenit frustrată și îngândurată. De ce alții reușesc și eu nu ? De ce ei au noroc și eu nu? Ce fac ei atât de special încât încercările le sunt încununate de succes?

Zeci de întrebări și nici un răspuns. M-am chinuit astfel câteva săptămâni. Devenisem oarecum obsedată de alții și mai puțin de mine însămi.

M-am lăsat pe locul 2 în căutarea de indicii care să mă aducă mai aproape de ceea ce-mi place la alții. Într-un târziu am descoperit de fapt că nici viețile lor nu sunt perfecte. Că nici ei nu au reușit din prima. Că nici lor nu le-a fost ușor și nu au primit totul de-a gata.

Poate că pentru o vreme am luat decizii eronate tot privind la ceilalți. Poate că pentru o vreme nu am înțeles frumusețea și unicitatea care ne reprezintă. Poate că pentru o vreme am tânjit la frumusețea și succesul altora și nu am văzut ceea ce era în fața ochilor – pe mine însămi. Așa cum sunt. Cu defecte și lipsuri. Dar frumoasă în felul meu. Și destul de puternică pentru a ști care-mi sunt luptele.

Uneori realizăm prea târziu că o viață fericită este o viață în care nu trebuie să faci comparații și în care nu trebuie să-ți dorești să ai mai multe decât ceilalți.

Dacă tot vrei să compari ceva, atunci compară-te cu cea mai bună versiune a ta. Gândește-te cum ți-ar plăcea să fii, să acționezi. să trăiești, să simți și să te bucuri de viață. Gândește-te la tine nu prin prisma altora, cu prin prisma propriei persoane. Acceptă-te așa cum ești și schimbă-te dacă așa consideri. Însă nu te lăsa furat de aparențe. Iarba nu este mai verde în grădina vecinului.

Sursa: anasstassya.wordpress.com

“Respecta misterul. Dumnezeu nu joaca zaruri cu Universul, totul este interconectat si are un sens. Desi acest sens ramane mai tot timpul ascuns, stim cand suntem mai aproape de adevarata noastra misiune pe pamant, fiindca atunci tot ce facem se molipseste de energia entuziasmului.” – Paulo Coelho

Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!