“O persoana iubitoare traieste intr-o lume iubitoare .O persoana ostila traieste intr-o lume ostila; fiecare intalneste in viata propria lui reflectare. [Ken Keyes, Jr.]
Sunt ani in care pierzi oameni dragi, ani in care oamenii te dezamagesc sau tu dezamagesti si incerci sa te recompui. Sunt ani in care te ratacesti, dar ceva sau cineva te ajuta sa-ti regasesti echilibrul.
Sunt zile pe care le-ai taia din calendar si altele pe care le incercuiesti, pentru ca te-au imbogatit. In toate e vorba despre viata ta, chiar daca, de cele mai multe ori, in viata ta e vorba despre altii…
Cred ca ceea ce incerc sa va spun cu delicatete e ca nimeni nu poate trai in locul vostru, ceea ce inseamna ca trebuie sa aveti o minunata relatie cu voi insiva, bazata pe deplina cunoastere, pe curajul de a admite ce nu poti, ce nu stii, pe stradania de a umple goluri si, neaparat, de a curata mizeriile.
Oamenii pot spune orice despre tine si de obicei si multe lucruri care nu sunt adevarate si nu le-ai facut. Te pot alunga, te pot rani, te pot uita, te pot agresa, te pot lovi, te pot ura in aceeasi masura in care te-au iubit. Te jignesc, te folosesc, te provoaca sau te umilesc. Te folosesc, te dezamagesc, te provoaca, te ridica, te coboara…
Si cu toate astea nu iti pot fura ceea ce esti tu in esenta, ceea ce stii, ceea ce simti sau ceea ce ai in suflet.
Oamenii se pot imparti in 3 categorii mari: cei care te admira si te sustin, cei care te lingusesc si cei care se cred superiori, sunt invidiosi si dau din gura doar ca sa spuna nimicuri.
Din pacate cuvintele devin uneori adevarate sabii ascutite care taie in carne vie si care iti raman cumva in suflet… cuvinte care lasa rani foarte adanci si nu numai. Raman cicatrici vizibile. Faptele lasa urme in suflet dar fiecare om in viata asta are caderile lui si de obicei in acele momente poate ca este foarte urat dar nu aceste momente il definesc pana la urma.
Toti gresim si suntem ceea ce suntem in urma alegerilor pe care le facem. Raman niste intrebari:
- Cat de mult ne schimba vorbele care ne ranesc?
- Cat de mult ne schimba faptele oamenilor care ne dezamagesc? Care nu ne mai sunt loiali?
- Cat de mult ne pierdem pe noi insine atunci cand plecam urechea la altii?
Trebuie sa marturisesc sincer ca :
Am daruit cu drag cate o bucatica din sufletul meu fiecarui om pe care l-am intalnit chiar daca m-a dezamagit la un moment dat.
La randul meu am dezamagit si eu pentru ca sunt un Om pana la urma si gresesc.
Bucuria mi-a venit ascultand vorbe sincere si calde care mi-au fost adresate numai mie.
Am plans pentru ca m-au durut vorbele aruncate ca niste pietre in directia mea.
Sigur, nu sunt cea mai buna sau cea mai frumoasa sau cea mai inteligenta si nu am nevoie de nimeni sa imi clarifice asta dar stiu ca in esenta mea sunt un Om frumos.
Am avut si eu momentele mele de cadere, de indoiala, de frustrare si de ratacire.
M-am lasat influentata de pareri, de vorbe, de rautati dar am pierdut zambete.
Si am realizat ca… nimeni, absolut nimeni nu m-a facut sa ma simt rusinata de mine, de ceea ce stiu ca sunt si pot sa fiu, de ceea ce am si port in suflet. Nimeni dar absolut nimeni nu a putut sa imi ia zambetul, sufletul, prietenii, dragostea, bucuria si seninatatea. Mi-au furat nopti si lacrimi. Dar nu m-au facut sa ma simt “mica”. Pentru ca, pur si simplu nu sunt.
Spunand asta, imi amintesc cele cateva cuvinte ale lui Goethe, care imi tot rasuna in minte:
“Suntem obisnuiti ca oamenii sa-si bata joc de ceea ce nu inteleg si sa maraie la ceea ce-i bun si frumos, care adesea le e nesuferit.”
Asadar, nu lasa pe nimeni sa te faca sa te simti mic, doar pentru ca acesta nu e capabil sa inteleaga, sa te inteleaga si sa te iubeasca pentru ceea ce esti tu.
Azi stiu ca pot face tot ce-mi propun, cu conditia sa ma conving pe mine ca alegerile pe care le voi face vor avea parte si de participarea extraordinara a sufletului meu. Cred ca asa se traieste cel mai frumos o viata, pentru ca daca lasi numai mintea sa te tina de mana, risti sa pierzi marele spectacol adica cel al emotiilor, al bucuriilor, al implinirilor adevarate…
Cred in mine si in ceea ce sunt. Voi credeti in voi? Ati dezamagit?
