Să-ți ții sufletul curat, așa cum îți este cămașa de duminica

Învață că o femeie trebuie iubită și apreciată pentru toată fericirea și momentele frumoase oferite, nu jignită sau lovită. Învață să o postrezi lângă tine și nu o vei pierde niciodată. Ea e a ta și doar a ta, se dedică doar ție, nu mai fii așa idiot! Ți-ai tratat femeia în ultimul hal fără niciun motiv, ai certat-o, ai jignit-o, ți-ai bătut joc de ea cum ai vrut tu mai mult, dar adu-ți aminte că va veni ziua în care vei plăti pentru absolut orice faptă și cuvânt aruncat în ea. Te consideri un bărbat adevărat? Atunci , dacă chiar ești bărbat în toată firea ține lângă tine ceea ce ai, dă-i valoare și nu o mai trata ca pe ultima cârpă. Ea e proastă că stă lângă tine, e proastă că te iubește prea mult încât să poată înghiți orice faptă rea și tot ceea ce îi spui. Îi îngreunezi viața tot mai tare și nici nu îți pasă. Ea cât crezi că o să mai poată? În loc să trăiți fericiți împreună și să vă bucurați în culmea de viață, mai tare vă distrugeți unul pe altul. Vă uitați la unii oamenii din jurul vostru, printre puținii care mai sunt... și-i vedeți fericiți! Voi de ce să nu fiți? De ce să nu fii un om fericit când viața e atât de scurtă? Nici nu știi ce îți poate aduce ziua de mâine, tocmai de aceea orice moment trebuie trăit la maxim, orice secundă apreciată din toată inima. Oferă iubire! Oferă înțelegere! Oferă alinare! Oferă susținere...! Oferă tot ceea ce-i mai bun și schimbă-ți viața! Încearcă să te schimbi și să devii un om cu adevărat matur care știe ce vrea de la viață, un om care luptă pentru visele sale, un om care e în stare să înfrunte absolut orice. Indiferent de ești bărbat sau femeie, dacă cineva nu te vrea, retrage-te și lasă loc de "bună ziua". Nu sta niciodată acolo unde nu îți este locul! Nu lăsa pe absolut nimeni și nimic să își bată joc de tine pentru că nu meriți asta. Te-ai născut să te bucuri de viață, nu să suferi continuu în durere. Dacă un om nu e pentru tine, trebuie să înveți să trăiești si fără el. Nu totul o să fie perfect și frumos în viața ta, dar trebuie să te mulțumești cu absolut tot ceea ce primești. Trebuie să dai dovadă de un adevărat caracter de om și să nu-ți faci o impresie proastă, trebuie să fii un exemplu pentru foarte mulți oameni. Nu văd un lucru absolut deloc bun în "a-ți bate femeia" sau "să o jignești, rănești..." în loc să o iubești cât poți tu de tare, căci viața e atât de scurtă și ohh... sunt foarte multe lucruri de înfruntat care te așteaptă. Ridică fruntea de jos și gândește-te bine la tot ceea ce vrei să faci cu viața ta. Dacă ești bărbat și te-ai regăsit măcar un pic în tot ceea ce a fost scris negativ, e grav, încearcă să te schimbi și să renunți la vechiul comportament, iar atunci vei vedea că și femeia de lângă tine va începe să te iubească tot mai mult. Dacă ești femeie și te respecți cu adevărat cu siguranță vei aprecia asta și vei călca pe absolut toți bărbații imaturi pe cap dând mai departe și arătându-le cât de tare se înjosesc cu fiecare mână ridicată asupra unei femei sau cuvânt tăietos aruncat spre ea. Femeie, dragă, femeie, nu te lăsă călcată de către absolut nimeni și retrage-te de acolo unde nu-ți este locul, la fel ar trebui să facă și un bărbat cu sufletul bun dacă încă nu și-a găsit iubirea vieții. Există și bărbați adevărați care suferă din cauza unor femei rele, bărbați care nu sunt apreciați, bărbați care merită ceva mult mai bun și ar trebui să învețe și ei la rândul lor să se ferească de acestea. Păcat că o femeie bună se nimerește fix lângă un bărbat rău, la fel și un bărbat bun lângă o femeie rea. Rar vezi oameni care să se iubească cu adevărat și să se potrivească la cât de false au ajuns să fie majoritatea relațiilor din ziua de azi. AUTOR: -  Viorel Balan Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!
Publicitate

“Să pari slab atunci când ești puternic și puternic atunci când ești slab.” – Sun Tzu

Doi oameni munceau în aceeaşi pădure tăind lemne.Copacii erau mari, puternici şi vânjoşi. Cei doi tăietori de lemne îşi foloseau securile cu aceeaşi măiestrie, dar cu metode diferite:

Primul lovea trunchiul cu o constanţă de neînchipuit, lovitură după lovitură, fără să se oprească decât câteva clipe, pentru a-şi mai trage răsuflarea.

Cel de-al doilea făcea o mică pauză la fiecare oră.

La apus, primul tăietor de lemne era la jumătatea trunchiului. Era lac de sudoare şi n-ar mai fi rezistat nici cinci minute în plus.

Al doilea, să vezi şi să nu crezi, terminase!

Începuseră în acelaşi timp şi cei doi copaci erau la fel!

Primului tăietor de lemne nu-i venea să-şi creadă ochilor!

– Nu mai înţeleg nimic! Cum ai reuşit să termini când te opreai la fiecare oră?

Celălalt zâmbi:

– Tu ai văzut că mă opream după fiecare oră, dar n-ai văzut că profitam de pauză şi pentru a-mi ascuţi securea.

Sufletul tău, omule, e asemenea securii. Nu-l lăsa să se ruginească. Ascute-l câte puţin în fiecare zi :

Oprește-te din când în când din împrăștierea cotidiană și cugetă la Dumnezeu!

Gândește-te mereu la îngerul tău păzitor și la sfântul tău protector! Gândește-te o clipă și la toți cei dragi ai tăi și înalță o rugăciune pentru ei, dar și pentru toată lumea! Îmbrăţişează în fiecare zi persoanele dragi ţie şi spune-le: “Te iubesc!”.

Fii drăguţ cu toţi, inclusiv cu cei din casa ta! Zâmbeşte! Roagă-te! Ajută pe cineva care are nevoie de tine! Uită-te la cer şi privește spre înalt!

O frumoasă poveste , care circulă pe internet, și care merită citită și răscitită de către fiecare dintre noi. “Să-ți ții sufletul curat, așa cum îți este cămașa de duminica” spune o vorbă minunată din străbuni. Câți dintre noi o facem oare cu temeinicie , cu seriozitate și constanță ?

Publicitate

Suntem atenți la tot ce se întâmplă în jurul nostru, la ceea ce facem pe la „slujbă”, la ce nouți mai avem pe la hipermarketuri, la ce a mai făcut vecina,etc., dar oare cum rămâne cu grija/atenția pentru sufletul nostru ?!

Ar fi minunat dacă ,nu mereu , atunci măcar din când în când , să-l mai șlefuim , totul pentru a avea un suflet cât mai curat.

Poetul si tâlharul. Poveste cu tâlc

Undeva, într-o cetate, trăia un poet, care îşi folosea talentul (darul de a scrie versuri), primit de la Dumnezeu, numai în rău, căci scria poezii de prost gust, în care Dumnezeu şi sfinţii erau defăimaţi. De aceea, în vremea lui, puţin îi citeau nesuferitele lui versuri.

Nu departe de poet, într-o pădure, trăia un tâlhar, de care se temea multă lume şi care săvârşise multe fapte rele. Totuşi, pe lângă faptele lui cele rele, a construit şi el, pe drumul care trecea pe lângă pădure, o fântână.

După un timp, când s-a terminat firul vieţii, au murit amândoi şi au fost duşi în iad pentru faptele lor cele rele.

Tâlharul, pentru faptele lui cele rele, avea sub el o flacăra foarte mare, ce-l acoperea aproape tot; poetul avea numai un foc mic care-l ardea.

Cu timpul flacăra de sub tâlhar se micşora pentru faptul că oamenii care treceau pe acel drum, unde se găsea fântâna construită de tâlhar, se bucurau când beau apă şi îl pomeneau pe acela care a construit-o, căci fântâna avea o apă tare bună şi îşi potoleau setea cu ea. Însă flacăra de sub poet se tot mărea, fiindcă oamenii care îi citeau poeziile deveneau necredincioşi şi din cauza lui negau existenţa lui Dumnezeu, pierzându-şi credinta.

În timp ce tâlharul mai avea doar un foc micuţ sub el, flacăra de sub poet se mărea mereu…semn ca tot ceea ce facem pe pamant nu ramane nepedepsit.  Poate parea de necrezut dar oare ce ne costa sa fim buni? Sau macar sa incercam sa fim…

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!


Publicitate


Alte Articole