Mulți oameni sunt familiarizați cu conceptul de reîncarnare și mulți cred în renașterea sau reîntruparea sufletului, însă puțini acceptă ideea că o persoană poate regresa într-o formă de viață inferioară după ce a trăit ca om. Este oare posibil ca un individ să dobândească o formă de corp animal, vegetal sau mineral după ce a avut o formă umană?
În realitate, sufletul poate, după reîncarnare, să se manifeste într-o formă inferioară, cum ar fi un animal, o plantă sau un mineral. Conform învățăturilor marilor maeștri spirituali și textelor vedice antice, se arată clar că dacă nivelul de conștiință al unei persoane corespunde celui al unui animal, acea persoană va dobândi o formă de corp animal, chiar dacă anterior a avut o formă umană.
Să analizăm motivul principal al reîncarnării în această viață materială. De ce se reîncarnează o persoană? Ființa vie este înzestrată cu un corp material, rezultat al dorințelor sale de a simți plăceri. Avem limbă, ca rezultat al dorinței de a simți gustul. Avem urechi, ca rezultat al dorinței de a auzi. Avem nas, ca rezultat al dorinței de a simți mirosuri. Avem organe sexuale, ca rezultat al dorinței de a experimenta plăcerea sexuală. Astfel, diferitele organe ale simțurilor sunt în concordanță cu dorințele ființei.
Prin urmare, cauza principală a obținerii unui corp material este dorința persoanei legată de materie. În această lume vedem nenumărate forme de corpuri. Câinele are limbă, și noi avem limbă. Porcul are nas, și noi avem nas. Diferite ființe vii au corpuri de tipuri diferite.
Dacă ne uităm la toate aceste ființe din lume, devine evident că natura materială oferă ființelor vii o varietate de combinații, și un număr aproape nelimitat de tipuri de instrumente prin care se pot bucura.
Tipul de nas, limbă sau alt organ al simțurilor pe care îl avem este determinat de tipul nostru de gândire, dorințele noastre, karma anterioară și reacțiile noastre karmice.
Chiar dacă o persoană are în prezent o formă umană, dacă conștiința sa este la nivelul unui animal, preocupată doar de mâncare, somn, plăceri sexuale și apărare, atunci conștiința sa este la un nivel inferior, animalic. La nivel subtil, aceasta va fi factorul determinant în formarea tipului următor de corp fizic.
Cei care neagă posibilitatea de a regresa într-o formă inferioară după ce au avut o formă umană își bazează convingerile pe experiențe personale, care nu sunt susținute de dovezi concrete. Acești oameni nu urmează autoritățile spirituale și scrierile sacre antice.
În Śrīmad-Bhāgavatam există o poveste remarcabilă despre Jadabharata, care, după reîncarnare, a schimbat corpul uman cu cel al unui cerb. Bharat a fost nevoit să trăiască o viață într-o formă inferioară înainte de a se întoarce din nou la forma umană.
Un alt aspect care confirmă existența involuției în procesul de reîncarnare este legat de anumite legi pe care nu le putem eluda. Legea principală a formei umane de viață este responsabilitatea. Animalele, prin natura lor, nu pot alege să fie sau nu responsabile; ele sunt obligate să urmeze instinctele și sarcinile care le-au fost atribuite. Din acest motiv, orice acțiuni în formele animale de viață nu creează consecințe karmice pentru viitor. Pentru formele inferioare, natura aranjează evoluția automată spre o formă de viață rațională – umană. Dar când o ființă atinge această formă, vine momentul când responsabilitatea personală și liberul arbitru devin active. Astfel, animalele evoluează constant către tipuri superioare de corpuri.
Însă forma umană de viață se deosebește de cea animală prin faptul că omul are întotdeauna opțiunea de a-și asuma responsabilitatea pentru acțiunile sale. Suntem responsabili pentru faptele noastre, motiv pentru care în forma umană există un sistem karmic și posibilitatea de a regresa în forme de viață mai primitive.
