Psihologii spun ca puterea rugaciunilor este leac pentru sufletul nostru, iata de ce este bine sa ne rugam

Femeile care decid sa faca copii la o varsta inaintata pot trai mai mult, cel putin asa sugereaza un studiu efectuat de cercetatorii de la Universitatea din Coimbra, Portugalia. Acest lucru este valabil mai ales in cazul femeilor care la aceasta varsta dau nastere primului lor copil, constata cercetatorii in raportul publicat recent in revista de specialitate “Journal of Public Health”, scrie netdoctor.co.uk. Pentru a realiza acest studiu, cercetatorii au colectat datele medicale de la centrele de stat ale tarilor membre UE intre anii 2004 si 2013 si au analizat speranta de viata a femeilor, precum si varsta la care au dat nastere pentru prima data. In analiza lor, specialistii au avut in vedere si alti factori ce tin de stilul de viata si care ar putea influenta longevitatea acestora. “Exista o serie de factori ce determina speranta de viata a unei femei, dar cel mai suprinzator lucru pe care l-am constatat pe parcursul acestui studiu a fost varsta la care a avut loc prima nastere. Constatarile noastre incurajeaza femeile trecute de varsta de 30 de ani sa conceapa,” declara autorii studiului. “Cele mai neasteptate rezultate ale studiului au aparut in randul persoanelor din tarile in care prima sarcina are loc in mod obisnuit la varste inaintate. Cu cat acestea au conceput mai tarziu in viata, cu atat speranta de viata a crescut,” mai adauga acestia. In Europa, varsta medie la care femeile concepeau primul copil in urma cu cinci ani era de 28 de ani, iar varsta medie la care acestea ramaneau gravide, fie cu primul sau cu al doilea copil, era la momentul respectiv de 30 de ani. Desi atitudinea asupra varstei la care are loc prima nastere s-a schimbat de-a lungul timpului in randul femeilor, conceptia conform careia fertilitatea incepe sa scada in randul acestora dupa varsta de 30 de ani a ramas in continuare larg raspandita. Autorii sunt de parere ca acest mit a fost demult depasit, datorita constatarilor la care specialistii au ajuns in urma studiilor de specialitate efectuate pe aceasta in ultimii ani. Desi este adesea citat in literatura de specialitate faptul ca una din trei femei cu varste de peste 35 de ani intampina probleme in a ramane insarcinata, aceasta statistica are 300 de ani, sunt de parere autorii, conform sursei citate.Un studiu efectuat in 2004 in randul a 770 de femei din Europa a constatat ca 82% dintre femeile cu varste intre 35 si 39 de ani pot ramane insarcinate daca intentioneaza acest lucru si fac sex neprotejat de doua ori pe saptamana. Numai in Marea Britanie majoritatea nasterilor sunt efectuate la varsta de 30 de ani, potrivit raportului eliberat de Office of National Statistics in urma cu doi ani. “Rata scazuta de nasteri in randul femeilor de pana in 30 de ani si cresterea numarului de nasteri la cele de peste 30 de ani reflecta tendintele anilor 1970 si intentia de a intarzia perioada fertilitatii cat mai mult in randul acestora,” mai adauga autorii studiului.
Publicitate

Creştini, musulmani, hinduşi sau budişti, indiferent de religie, învăţăm să ne rugăm şi să ne întărim sufletul prin rugaciune, speranţă şi credinţă. În clipele grele, dar şi în momentele fericite, rugăciunea ne însoţeşte şi ne dă putere.

Rugăciunea aduce alinare, ne ajută să găsim echilibrul sufletesc şi să căpătăm mai multă încredere în noi înşine. Murmurată în gând, rostită în şoaptă sau cântată pe acordurile unei melodii, rugăciunea trebuie să fie mai mult decât o dorinţă sau o rugăminte îndreptată către Dumnezeu. Credincioşii ştiu că rugăciunea nu aduce niciodată foloase materiale şi nu pune condiţii voinţei divine. Duhovnicii ne învaţă să ne rugăm pentru sufletul nostru, pentru iertarea păcatelor, pentru sănătatea noastră şi a celor dragi. Studiile ştiinţifice din ultimii ani arată şi ele că rugăciunea are certe beneficii asupra echilibrului mental, sufletesc şi asupra sănătăţii.

Cuvinte de leac

Dr. Herbert Benson, profesor asociat la Harvard şi autorul studiului „Religia şi Sănătatea”, şi-a dedicat o bună parte din activitatea sa ştiinţifică rugăciunii şi forţei pe care o exercită acestea asupra psihicului uman. El a pus accentul pe meditaţia budistă, dar a extins studiul şi asupra rugăciunilor practicate de catolici, protestanţi sau ortodocşi. În opinia sa, repetiţia cuvintelor şi a sunetelor specifice rugăciunilor are un rol deosebit de important.

Pe măsură ce ne rugăm şi ne concentrăm asupra dorinţelor noastre, zonele din creier care controlează relaţia noastră cu universul înconjurător devin mai active, susţine Benson. În acelaşi timp, pierdem noţiunea timpului, ritmul cardiac încetineşte, iar tensiunea arterială scade. Cu cât suntem mai relaxaţi şi liniştiţi, cu atât rugăciunile ajută la reglarea funcţiilor organismului. De aici porneşte puterea vindecătoare a rugăciunilor, spune Benson, dar până la miracolele credincioşilor care s-au vindecat de cancer rugându-se mai este cale lungă.

Forţa credinţei şi sănătatea

Se vorbeşte tot mai mult despre faptul că numeroase boli au drept cauză dezechilibrele psiho-emoţionale, ca atare, sacrote-rapia sau vindecarea prin credinţă vine în completarea terapiilor medicale clasice. Profesorul Harold Koenig, de la Institutul Duke pentru Ştiinţe Neurologice (SUA), este convins că oamenii credincioşi, care se roagă şi merg mai des la biserică, au mai puţine probleme medicale. În general, credincioşii duc o viaţă mai sănătoasă, lipsită de vicii, fumează şi beau mai puţin şi au un program mai regulat.

Publicitate

Din statisticile cumulate de Keonig, reiese că persoanele în vârstă credincioase au un risc de două ori mai scăzut de a suferi un atac cerebral, faţă de cei care nu acceptă nicio credinţă. Pe de altă parte, credincioşii sunt mai puţin expuşi afecţiunilor psihice şi stărilor depresive, ca atare ei beneficiază de o calitate a vieţii mai bună şi se recuperează mai repede în urma unor boli severe. Credinţa le oferă oamenilor puterea de a trece peste necazuri mai uşor, le dă o speranţă şi un sens în viaţă, ceea ce are un impact semnificativ şi asupra sănătăţii lor, concluzionează Keonig.

Alinare pentru sufletele tulburate

Cercetătorii ruşi susţin că au reuşit să măsoare puterea rugăciunilor şi că au înregistrat un fenomen cu totul neobişnuit. O echipă condusă de Valeri Slezin, de la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare Psihoneurologică Bekhterev din Petersburg, a urmărit activitatea cerebrală a câtorva călugări în timp ce se rugau. Profesorul Slezin a constatat că monahii căpătau o stare de pace interioară de care beneficiem doar în timpul unui somn profund. În timpul rugăciunii, grijile se risipesc sau trec în plan secundar, importantă fiind comunicarea cu Dumnezeu şi liniştea sufletului.

Astfel, rugăciunea poate contribui la ameliorarea tulburărilor emoţionale şi psihice, căci puterea ei este dincolo de cuvinte, în credinţa sufletului. „O rugăciune este un remediu puternic”, s-a declarat convins Slezin, care susţine că ea „repară structura grav afectată a conştiinţei”.

Un alt studiu asupra activităţii creierului în timpul rugăciunii a fost întreprins de fizicianul american dr. Jerome Stowell. Echipa lui a înregistrat activitatea neuronală a unei femei care se ruga la Dumnezeu pe patul de moarte. Spre surprinderea lor, activitatea cerebrală a pacientei a fost de 55 de ori mai mare decât puterea unei staţii radio. Stowell, care era ateu, s-a convins că omul a fost dăruit cu puterea de a comunica cu Dumnezeu, de a-I trimite gândurile şi rugăciunile sale, dar tot mai mulţi dintre noi am uitat să ne folosim de acest har.

SFATURI DUHOVNICEŞTI

Rugăciunea trebuie să pornească din suflet pentru a ajunge la Dumnezeu. Când te rogi, adu întâi de toate mulţumire pentru tot ceea ce primeşti, pentru lucrurile mărunte şi frumoase pe care le trăieşti, indiferent de greutăţile care te apasă. Rugăciunea nu ţine cont de ore, de zile, de sărbători sau de lungimea cuvintelor… rugăciunea se poate spune şi într-o singură clipă, dar să fie curată şi îndreptată din căinţă către Dumnezeu.

Rugăciunea trebuie să fie „lumina sufletului”, cum spunea Cuviosul Isaia Pustnicul, şi „o stare de permanentă recunoştinţă”, cum ne sfătuieşte Sfântul Ioan. Căci „trebuie să cerem de la Dumnezeu ceea ce este de folos sufletului, nu ceea ce ne este de folos nouă”, aşa cum stă scris în pravilele vechi.

Sursa: libertateapentrufemei.ro

Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!

Publicitate
Alte Articole
Dezvoltare Personala