Preţuieşte prezentul
Imaginează-ţi că există o bancă ce îţi creditează în fiecare dimineaţă contul cu 86.400 lei. E un cont special. În fiecare seară şterge tot ceea ce nu ai reuşit să foloseşti în timpul zilei. Ce ai face? Nu ai scoate până la ultimul bănuţ din acel cont?
Fiecare dintre noi avem un astfel de cont. Se numeşte TIMP.
În fiecare dimineaţă te creditează cu 86.400 de secunde. În fiecare noapte trece la pierdere tot ceea ce nu ai reuşit să foloseşti în mod util. Nu are sold, nu transferă ce nu ai folosit de la o zi la alta. În fiecare zi îţi deschide un nou cont. Dacă nu foloseşti tot depozitul dintr-o zi, e pierderea ta. Nu există recuperare, nu se poate lăsa pe mâine.
Trebuie să foloseşti depozitul zilei de azi. Investeşte-l în aşa fel încât să obţii maxim de sănătate, fericire şi succes. Ceasul ticăie. Profită din plin de fiecare zi.
* Pentru a realiza valoarea UNUI AN, întreabă un student care şi-a picat examenele finale.
* Pentru a realiza valoarea UNEI LUNI, întreabă o mamă care a dat naştere prematur copilului ei.
* Pentru a realiza valoarea UNEI SĂPTĂMÂNI, întreabă editorul unui ziar săptămânal.
* Pentru a realiza valoarea UNUI MINUT, întreabă o persoană care a pierdut trenul.
* Pentru a realiza valoarea UNEI SECUNDE, întreabă un şofer care tocmai a evitat un accident.
* Pentru a realiza valoarea UNEI FRACŢIUNI DE SECUNDĂ, întreabă persoana care a câştigat medalia de argint la Olimpiade.
Preţuieşte fiecare moment pe care îl ai! Preţuieşte-l şi mai mult pentru că ai pe cineva drag alături cu care merită să îţi petreci timpul. Şi ţine minte: timpul nu aşteaptă pe nimeni!
Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!
O pildă filozofică care te va întări ori de câte ori vei fi cuprins de disperare…
Cândva demult, într-o pădure deasă trăia un pustnic. Oamenii din satul alăturat îl vorbeau de rău, cum că el face vrăji și alte răutăți. Cu toate acestea atunci când treceau printr-o încercare, toți apelau la ajutorul său.
Unul din acei săteni era foarte ghinionist, în viața lui nimic nu mergea bine și îi apăreau necazuri peste necazuri. Într-o bună zi nu i-a mai ajuns răbdare să îndure toate acestea și el a hotărât să ceară ajutorul pustnicului.
– Ce cauți aici? – a întrebat indignat pustnicul când bărbatul a venit la el într-o dimineață devreme.
Acesta i s-a închinat călugărului și i-a spus:
– Am auzit multe despre tine. Ajută-mă, alungă de la mine toate nenorocirile. Soția m-a lăsat, casa a luat foc, calul a pierit…
– Bine, răspunse călugărul, te voi ajuta. Urmează-mă.
Apoi au mers ambii în adâncul pădurii. La un moment dat pustnicul a dispărut, iar bărbatul a rămas singur fără să știe unde se află.
El disperat a mers o zi întreagă prin pădurea deasă și abia spre seară a reușit să ajungă la marginea ei. Când a văzut capătul pădurii, apusul minunat al soarelui și satul său de baștină, bărbatul era în culmea fericirii că a rămas viu.
– Oare de ce eram atât de deprimat? – se gândi el. Sunt întreg, sănătos, capul mi-e la loc. Voi lucra cu mai multă străduință și voi ieși din impas. Și soția mi-o voi întoarce, și casa mi-o voi ridica, și un cal îmi voi cumpăra.
S-a gândit el așa un pic și a pornit în sat, fiind plin de bucurie.
Când colo îl vede pe pustnic venindu-i în întâmpinare. Bărbatul a rămas blocat… Călugărul i-a zâmbit și i-a spus:
– Acum ai înțeles că dacă viața îți închide toate ușile, ea neapărat îți lasă o mică ferestruică pentru ieșire. E destul să cauți această fereastră cu aceeași ardoare cu care ai căutat astăzi ieșirea din pădure.
Atunci când treceți printr-o mare greutate și toate par a fi împotriva voastră, nu cedați pentru nimic în lume! Tocmai în momentul în care ați înțeles că sunteți la capătul prăpastiei vă vine Dumnezeu în ajutor și vă scoate din disperare, oricât de mare ar fi ea!
Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!
