Interviu cu Dumnezeu.
– Ai vrea sa-mi iei un interviu, deci… zise Dumnezeu.
– Daca ai timp…i-am raspuns. Dumnezeu a zambit.
– Timpul meu este eternitatea…Ce intrebari ai vrea sa-mi pui?
– Ce te surprinde cel mai mult la oameni?
Dumnezeu mi-a raspuns:
– Faptul ca:
– se plictisesc de copilarie, se grabesc sa creasca…iar apoi tanjesc sa fie copii
– isi pierd sanatatea pentru a face bani…iar apoi iti pierd banii pentru a-si recapata sanatatea,
– se gandesc cu teama la viitor si uita prezentul, iar astfel nu traiesc nici prezentul, nici viitorul,
– traiesc ca si cum nu ar muri niciodata si mor ca si cum nu ar fi trait.
Dumnezeu mi-a luat mana si am stat tacuti un timp. Apoi am intrebat:
– Ca parinte, care ar fi cateva dintre lectiile de viata pe care ai dori sa le invete copii tai?
– Sa invete ca:
– dureaza doar cateva secunde sa deschida rani profunde in inima celor pe care ii iubesc…si ca dureaza mai multi ani pentru ca acestea sa se vindece,
– un om bogat nu este acela care are cel mai mult, ci acela care are nevoie de cel mai putin,
– exista oameni care ii iubesc dar, pur si simplu, inca nu stiu sa-si exprime sentimentele,
– doi oameni se pot uita la acelasi lucru si ca pot sa-l vada in mod diferit,
– nu este suficient sa-i ierte pe ceilalti si ca, de asemenea, trebuie sa ierte pe ei insisi.
– Multumesc pentru timpul acordat… am zis umil. Ar mai fi ceva ce ai dori ca oamenii sa stie?
Dumnezeu m-a privit zambind si a spus:
– Doar faptul ca sunt aici, intotdeauna.
Monologul lui Dumnezeu
„-M-am uitat la tine cand te-ai trezit de dimineata. Asteptam sa-mi spui doua trei cuvinte, multumindu-Mi pentru cele ce ti s-au intamplat, cerandu-Mi parerea pentru cele ce urma sa le faci astazi.
Am observat ca erai mult prea preocupat ca sa-ti cauti haine potrivite pentru a merge la serviciu..
Speram sa gasesti cateva clipe ca sa-Mi spui : Buna dimineata!
Dar erai mult prea ocupat.
Prea ocupat pentru a vedea ca-ti sunt alaturi, ca am surprins pentru tine cerul cu culori si cant de pasarele. Pacat ca nu ai observat nici atunci prezenta Mea.
Te-am privit plecand grabit spre serviciu si iar am asteptat. Presupun ca fiind atat de ocupat, nu ai avut timp nici atunci sa-Mi spui doua vorbe.
Cand te intorceai de la munca, ti-am vazut oboseala si ti-am trimis o ploaie marunta care sa-ti alunge stresul acumulat. Am crezut ca facandu-ti aceasta placere iti vei aduce aminte de Mine.
In schimb, suparat, M-ai injurat.
Doream atat de mult sa-Mi vorbesti. Oricum ziua era, inca, lunga!
Ai pornit televizorul si in timp ce urmareai programul preferat, Eu am asteptat.
Ai cinat apoi cu ai tai si tot nu ti-ai adus aminte de Mine.
Vazandu-te atat de obosit, am inteles tacerea ta si am stins splendoarea cerului ca sa te poti odihni, dar nu te-am lasat in bezna. Am lasat veghetori pentru tine o multime de stele. Era asa de frumos, pacat ca n-ai observat…
Dar nu conteaza! Poate chiar nu ti-ai dat seama ca Eu sunt aici pentru tine.
Am mai multa rabdare decat poti sa-ti imaginezi tu vreodata..
Vreau sa ti-o arat, pentru ca si tu, la randul tau, sa o arati celor din jurul tau.
Te iubesc atat de mult incat te voi rabda.
Acum esti pe punctul de a te trezi din nou.
Nu-Mi ramane decat sa te iubesc si sa sper ca macar azi, imi vei acorda putin timp din timpul daruit tie.
Ai o zi buna si minunata ca sufletul tau luminos !
Al tau , Dumnezeu.”
Tu decizi ce vei face dupa ce il citesti, nimeni altcineva nu ne mai conditioneaza.
