Nu tine cu forta pe cineva care a ales sa plece… mai devreme sau mai tarziu tot va pleca… Nici nu-i crede pe cei care se vor intoarce si iti vor spune ” de ce m-ai lasat sa plec?”

Publicitate

Nu are rost să-i opriți pe cei care au ales să plece. Ei oricum vor pleca dacă nu azi, atunci mâine. Iar dacă nu vor pleca se vor urî pe ei înșiși, pe noi și pe lumea întreagă pentru că i-am forțat să se oprească…

Nunțile de la sate se deosebesc foarte mult de cele din orașe prin tradiții, pregătiri și durată. La noi nunțile se fac foarte pompoase, cu mese mari și cu mulți invitați.

O astfel de sărbătoare a avut prietena mea. Tatăl, fiind în febra pregătirilor, a slăbit cu câteva mărimi. Au ornamentat foarte frumos sala. Au invitat un moderator din alt oraș. S-au adunat rudele din toate colțurile țării. Tortul de zeci de kilograme a fost preparat de cofetari în două ture. Bucatele se preparau, iar muzicanții își acordau instrumentele.

Dimineața devreme mirele a intrat în casă și a anunțat timid:

– M-am răzgândit să mă căsătoresc!

Soacra a alergat și a oftat:

– Cum? Iată coaforul s-a parcat, mâncarea este gata, pâinea a fost adusă, totul ne-a costat foarte scump. Dragule, nu-ți face de cap. Ne vom face de râs în fața oamenilor. Ești doar stresat.

Mireasa, auzind știrea, a leșinat. Socrul a spart un pahar. Cei care au sosit din depărtare, stăteau frapați la ușă. Atunci toată lumea a început să-l convingă, să-l roage și în final nunta a avut loc. Un an mai târziu, el totuși a plecat. După scandaluri și trădări. Socrii cu greu s-au împăcat cu divorțul și timp încă de trei ani au dat datoriile de la nuntă.

Unui bun cunoscut de-al meu părinții nu i-au permis să meargă la facultatea de teologie. I-au spus: „Vei absolvi universitatea agricolă, vei obține o profesie și apoi poți pleca unde vrei”. El a absolvit universitatea și a înnebunit.

O rudă îndepărtată a vrut să se mărite la 17 ani. Mama șocată i-a spus categoric nu, iar ea s-a temut să nu facă ascultare. Acum fata „ascultătoare” are 70 de ani. Nu s-a mai măritat, locuiește într-un mic apartament cu două odăi cu sute de pisici.

Un vecin de-al meu, mai extremist din fire, a prins în pădure o vulpe și a pus-o într-o cușcă pentru iepuri. Ea tânjea, refuza să mănânce, se arunca dintr-un colț în altul al cuștii, iar peste două săptămâni a murit.

Fiecare picior pus în prag trebuie pășit. Oricine a cumpărat un bilet trebuie să plece și să nu rămână din milă sau din vină. Cel care s-a pornit la nord, nu trebuie să se întoarcă spre sud doar pentru că cineva așa a dorit. Peștele caută locuri mai adânci. Nu poți impune o pasăre să danseze ca o balerină sau să se târască. Este imposibil să oprești vântul și să păstrezi vremea frumoasă. Să nu permiți cuiva să se nască sau să moară.

Publicitate

Nu suntem în drept să reținem pe nimeni, să șantajăm, să-l punem în cătușe, să facem apel la conștiință și la bunul simț.

Cei rămași să întâlnească cât mai repede pe cei cu care vor merge împreună pe calea vieții.

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

Bagajul vietii

Atunci când îţi începi viaţa ai în mână o valijoară.

Pe măsură ce trec anii bagajul tău însă se măreşte pentru că sunt multe lucruri pe care le aduni pe parcursul drumului tău crezând că sunt importante.

La un moment dat al drumului tău înţelegi însă că devine insuportabil să cari atâtea lucruri. Cântăresc prea mult…Atunci poţi alege:

Să te aşezi pe marginea drumului aşteptând ca cineva să te ajute: ceea ce e destul de dificil pentru că toţi ceilalaţi care vor trece pe acolo vor avea propriul lor bagaj.

Rişti astfel să îţi petreci tot restul vieţii aşteptând.

Sau poţi dimininua greutatea, eliminând ceea ce nu-ţi foloseşte.

Dar ce ar trebui aruncat?Începe în primul rând să scoţi tot afară pentru ca să poţi vedea ce se ascunde acolo înăuntru.

Prietenie, Iubire, Bunavointa, Tandrete, Generozitate, Bucurie, Simpatie, Speranta.

Foarte bine!

E suficient, dar e ciudat faptul că…nu sunt deloc grele!!!

Însă ai şi altceva care cântăreşte destul de greu…Forţează-te să le scoţi afară…

Of, e mânia: vai, cât cântăreşte!

Continuă să scoţi afară: neînţelegerile, teama, pesimismul,

Descurajarea aproape că te trage în jos şi te înăbuşă în această parte a valizei.

Acum scoate afară cu toată puterea ta ceva ce era ascuns în bagaj: este un zâmbet care rămăsese pe fundul valizei.

Mai scoate un zâmbet, şi încă unul, şi iată că la urmă iese fericirea…

Pune din nou mâna în valiză şi aruncă tristeţea.

Acum ar trebui să-ţi pui în bagaj răbdarea, pentru că se va arăta destul de necesară.

Fă în aşa mod încât să pui şi:

PUTEREA, SPERANŢA, CURAJUL, ENTUZIASMUL, ECHILIBRUL, RESPONSABILITATEA, TOLERANŢA, BUNA DISPOZIŢIE

Scoate şi orice fel de grijă, preocupare şi lasă-le la o parte.

Te vei gândi după aceea ce trebuie să faci cu ele.

Bine. Acum bagajul tău e gata, îl poţi folosi din nou.

Nu uita să faci acţiunea aceasta de mai multe ori în viaţa ta pentru că drumul este foarte lung.

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

Publicitate
Alte Articole
De Suflet