Legenda mărțișorului – un obicei încă de pe vremea Dacilor

Legenda mărțișorului – un obicei încă de pe vremea Dacilor

Publicat de Larisa Moldovan pe 28 February 2021 in IstoriePilde

În România și în unele țări, există un frumos obicei de primăvară care a apărut dintr-o legendă din zilele dacilor (strămoșii poporului român care au trăit înainte ca Imperiul Roman să cucerească teritoriul sudului României moderne).

Pe întâi martie, toți oamenii le oferă celor dragi sau rudelor și prietenilor un mic cadou – un Mărțișor. Mărțișorul este făcut din două șnururi de mătase cu ciucuri la capete, rotite împreună (unul trebuie să de culoare albă, iar celălalt de culoare roșie) și o floare (cel mai adesea un ghiocel), o ciocolată sau altceva.

Astfel, oamenii sărbătoresc sosirea primăverii, considerând că întâi martie este un fel de sărbătoare a primăverii și a iubirii.

Și legenda însăși sună așa.

Într-o zi Soarele a coborât într-un sat sub forma unui tânăr pentru a se distra la hore. Șarpele malefic l-a pândit mult timp, apoi l-a furat dintre oameni și l-a închis în palatul său. Lumea era tristă. Păsările au încetat să mai cânte, izvoarele au încetat să mai curgă și să răsune, iar copiii au uitat ce este distracția și râsul. Lumea a plonjat în întuneric, tristețe și descurajare. Și niciunul dintre locuitori nu a îndrăznit să lupte cu teribilul Șarpe.

Dar până la urmă a venit un tânăr curajos care s-a oferit voluntar să meargă și să salveze Soarele. Mulți oameni l-au echipat pentru călătorie și i-au dat puterea, astfel încât să poată învinge Șarpele și să elibereze Soarele. Călătoria a durat trei anotimpuri – toată vara, toată toamna și toată iarna. Tânărul a găsit palatul Șarpelui și a urmat o luptă mare.

Tânărul l-a învins pe Șarpe, și a eliberat Soarele. Acesta s-a înălțat la cer, bucurând întreaga lume. Natura a reînviat, oamenii au fost încântați, dar tânărul curajos nu a avut timp să se bucure de reușita sa. A fost rănit de moarte. Sângele său cald s-a prelins din rană și s-a vărsat pe zăpadă.

Acolo unde zăpada s-a topit, au crescut flori albe – ghiocei, vestitori de primăvară. Ultima picătură de sânge a căzut pe zăpada albă. Apoi tânărul curajos a murit.

De atunci, în cinstea eliberatorului lumii de întuneric și tristețe, tinerii împreunează două șireturi subțiri cu ciucuri: unul alb și unul roșu. Le dau fetelor pe care le iubesc sau rudelor și prietenilor. Culoarea roșie denotă dragostea pentru tot ce este frumos, asemănătoare cu, culoarea sângelui tânărului erou. Albul simbolizează sănătatea și puritatea ghioceilor, prima floare de primăvară.

Voi ce faceți pe întâi martie?



Distribuie pe Whatsapp
Distribuie pe Facebook
Distribuie pe Telefon

Despre Larisa Moldovan
Ne bucuram sa o avem in echipa noastra pe Larisa, o profesionista desavarsita care a adus siteului revistasufletului.net un plus de valoare. Se ocupa de editat si publicat articole inca din 2010, in tot acest timp acumuland experienta pe care astazi o imparte cu noi toti!