Iată care sunt cele mai importante sfaturi de care trebuie să țineți cont pentru a avea mereu orhidee frumoase și înflorite

„Aminteşte-ţi că dacă Crăciunul nu e în inima ta, nu îl vei găsi nici sub brad.” (Charlotte Carpenter) Crăciunul e prima sărbătoare din ciclul sărbătorilor de Anul Nou. Pe stil nou se sărbătorește pe 25 decembrie, pe stil vechi la 7 ianuarie, când este și Sfântul Ioan. Toate familiile se pregătesc pentru Crăciun din timp. Tradiții și obiceiuri de Crăciun Cel mai frumos obicei este colindul, cântece cu care oamenii întâmpină venirea lui Hristos pe pământ. Cuvântul privine din latină, calendae. Numele a fost dat de romani sărbătorilor păgâne. Copiii romanilor mergeau din casă în casă și cântau „imne”. Colindele comune sunt cele de stea, vifleemul, pluguşorul, sorcova. Se joacă vasilica, jocuri cu măşti (ţurca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (căluţii, căluşarii). Între Crăciun și 6 ianuarie se mergea cu steaua. Colindul ”Steaua sus răsare” simbolizează steaua care a vestit nașterea lui Iisus. În prezent, se merge cu steaua doar în primele 2 zile de Crăciun. Cântecele de stea romanești provin din diverse surse: lumea bizantină ortodoxă, din lumea bisericii catolice ori creațiile culturale ale neamului nostru. La stea, uneori, copii sunt însoțiți de mascați care poartă și numele de țahondre sau turci (în Ardeal). Sunt adulți care pot avea grijă de colindătorii mici. Mulți sunt răsplătiți de gazde cu merinde sau bani. Acest lucru aduce noroc și alungă duhurile rele. Când oamenii nu primesc colindători, li se întâmplă fix opusul. Cum saluți de Crăciun Când doi oameni se întâlnesc în perioada Crăciunului unul spune: „Dumnezeu s-a născut„ iar celălalt răspunde „Adevărat s-a născut„. Tradiții și obiceiuri de Crăciun, toată ziua În Ajunul Crăciunului, în biserică se citesc ”Ceasurile Împărătești”. Se face Vesperoliturghia Sf. Vasile cel Mare (Liturghia de seară). Sunt citite profeții din Vechiul Testament despre Nașterea Domnului. În dimineața de Craciun e bine să ne spălăm pe față cu apă curgătoare cu o monedă de argint. Vom fi curați ca argintul, feriți de bube și beteșuguri, care vor merge pe vale-n jos. Bătrânii fac cu usturoi pragurile casei, grajdurilor și șurilor. Merg la animale și familie și îi ung pe frunte în forma crucii. Așa vor fi feriți de strigoi și duhuri rele tot anul. În noaptea de Craciun se lasă o lumânare aprinsă la icoana lui Iisus Hristos. Norocul va vedea casa în întuneric și va intra. Femeia care face colacii de Crăciun se duce în grădină cu mâinile pline de aluat și zice către fiecare pom: „măr, păr, etc astfel de rodnic, să fii cum stă aluatul pe mâinele mele”. În seara de Ajun, fata care vrea să știe dacă se va mărita anul viitor trebuie să meargă afară. Ia un braț de lemne tăiate mărunt și le pune sub masă. După ce termină toată lumea de mâncat, fata numără lemnele. Dacă numărul va fi cu soț, se va mărita. În seara de Crăciun, fetele nemăritate își pun sub perna pe care vor dormi săpunul și pieptănul, urmând să-și viseze alesul. Din Ajun și până când trece Crăciunul, oamenii trebuie să evite orice fel de ceartă. Altfel anul va fi plin de certuri și ocări. În ziua de Crăciun nu se face curat și NU se aruncă gunoiul, sau rămâi fără noroc. In Moldova, masa din Ajun nu se consumă până nu e sfințită de preot. Masa rămâne acoperită până vine el, le sfințește, gustă primul din ele și apoi mănâncă toată lumea. Obiceiul împodobirii bradului de Crăciun Tradiția a apărut în Germania. Sfântul Bonifaciu a ordonat tăierea stejarilor, copaci venerați de păgâni. În cădere, au distrus toți copacii din jur, mai puțin brazii. Așa au devenit acești copaci simbolul Crăciunului. S-a suprapus peste un vechi obicei al incinerării Butucului (zeul mort), în noaptea de Crăciun. Simboliza moartea şi renaşterea divinităţii şi a anului la solstiţiul de iarnă. Obiceiul a fost atestat la români, aromâni, letoni şi sîrbo-croaţi. Obiceiul tăierii porcului înainte de Crăciun În unele zone, porcul se taie de Ignat, adică 20 decembrie. Porcul care n-a fost tăiat în această zi nu se mai îngraşă, căci şi-a văzut cuţitul. Orice familie cu oameni gospodari taie porci de Crăciun. Este important ca, în aceste zile de sărbătoare sfântă, să luați masa numai în familie. Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!
Publicitate

Gingașe și mereu un cadou deosebit pentru o persoană dragă, orhideele au nevoie de un regim special de îngrijire față de alte plante de interior. Cu atenția cuvenită, însă acestea vă vor răsplăti cu flori frumoase pe aproape toată durata anului!

Iată care sunt cele mai importante sfaturi de care trebuie să țineți cont pentru a avea mereu orhidee frumoase și înflorite:

1. Orhideele au nevoie de lumină perfectă. Lipsite de lumină, frunzele orhideelor se închid la culoare, astfel că încăperea în care se ține această floare trebuie să fie una scăldată de razele soarelui pe timpul zilei. Totuși, planta nu trebuie expusă direct, pentru a evita ca frunzele sale să se ardă. O alternativă recomandată de specialiști este suplimentarea luminii cu neoane pe care le puteți găsi în magazinele specializate în comerțul de accesorii pentru grădină. Dacă țineți orhideea pe pervaz, aveți grijă să o protejați de razele solare cu o perdea și să o țineți la o distanță de 20-30 de centimetri de lumina directă.

2. Ghiveciul transparent este mult mai indicat decât unul opac! În strânsă legătură cu nevoia de lumină a orhideei, un vas din sticlă ajută ca rădăcinile să se dezvolte armonios. Explicația: orhideea este o plantă epifită, ale cărei rădăcini se dezvoltă deasupra solului. Totodată, nu se recomandă schimbarea ghiveciului după cumpărarea orhideei (se poate păstra în același vas și doi ani fără probleme), dar dacă totuși vreți să faceți acest pas, se va opta pentru o dimensiune asemănătoare a vasului.

3. Substratul de care are nevoie orhideea este un amestec grosier, din resturi de scoarță, perlită și carbine horticol, pentru a permite circulația aerului.

4. Ca orice plantă și orhideea are nevoie de un pic de fertilizare, mai ales că pe timp de iarnă, orhideele își iau și ele un repaus, potrivit site-ului adevarul.ro. Dacă vreți să înflorească și în sezonul rece, trebuie să le pregătiți din timp cu un tratament de fertilizare ce se aplică în lunile septembrie și octombrie. Produsele ce pot fi folosite se găsesc la flacoane în florării și magazinele de casă și grădină. Astfel, există și fertilizant solid sub formă de bastonașe care costă în jur de 14.00 lei setul de 10 bastonașe sau îngrășământ lichid, preț în jur de 25.00 lei pentru un litru. Ambele sunt speciale pentru orhidee.

Publicitate

5. Necesarul de apă al orhideelor este un alt secret în îngrijirea lor. Orhideele crescute în interior au nevoie de o cantitate destul de mare de apă, așa că ele trebuie udate din abundență, NUMAI dimineața, iar următoarea udare trebuie să se producă în momentul în care pământul din ghiveci este aproape uscat. Apa folosită pentru udare trebuie să fie călduță, pentru a împiedica apariția unor boli sau afecțiuni ale plantei. Un alt indice care ne poate arăta că orhideea are nevoie de apă sunt rădăcinile care devin alb-sidefii. Orientativ, se recomandă udarea o dată pe săptămână în sezonul cald (primăvară-vară) și cam o dată la 10 zile în sezonul rece (iarna).

6. Nu doar cantitatea de apă este importantă, ci și cum este ea turnată. Orhideele Phalenopsis nu se udă niciodată în centrul plantei, ci apa se toarnă delicat pe lângă frunze. Din centrul coletului ies frunzele, iar dacă apa persistă acolo, mugurele central va putrezi și vor cădea în final toate frunzele plantei. Se recomandă folosirea apei de ploaie sau, dacă nu este posibil, apa plată sau orice altă sursă care să nu aibă conținut de clor și un grad cât mai mic de mineralizare.

7. Mari iubitoare de apă, orhideele se așteaptă să aibă parte de umiditate și în aerul din încăperea unde sunt păstrate. Pentru a le asigura acest spor de confort, puteți folosi un pulverizator, pentru a crește umiditatea aerului. O altă soluție pentru a menține nivelul de umiditate este așezarea ghiveciului pe o tavă acoperită cu pietricele, peste care se toarnă apă, cât să fie acoperite. Apa se va evapora treptat și va oferi necesarul de umiditate orhideelor.

8. O altă sensibilitate a orhideelor este legată de temperatură. Se simt bine la o temperatură de 10-23 grade Celsius, cu o diferență de cel puțin 9-12 grade Celsius între noapte și zi. Altfel, horticultorii cu experiență spun că că nu ar reuși să înflorească, și-ar dezvolta doar frunzișul.

9. Tăierea tijei se face după căderea florilor. După ce toate florile au căzut, înainte de a tăia tija, planta se lasă să se odihnească, câteva zile. Apoi se numără de la baza tijei douătrei noduri şi se taie cu un cuţit deasupra unui nod. După două-trei săptămâni va creşte o nouă tijă. De obicei a doua înflorire apare mai târziu.

10. Transplantarea se face dacă rădăcinile ies din ghiveci. Astfel, se taie mai întâi rădăcinile uscate şi apoi se pune planta într-un ghiveci mai mare, cu scoarţă specială şi se tasează bine planta. Se pun pe fundul ghiveciului pietre sau câteva bile de argilă. Această operaţie se face în perioada când planta nu are flori, cam o dată la doi ani.

Surse: libertatea.ro, adelaparvu.ro, eva.ro, infocasasigradina.ro

Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!

Publicitate
Alte Articole
Articole
Cred că toți am avut impresia că, odată cu înaintarea în vârstă, timpul trece mai repede. Atunci când te gândești la copilărie, îți aduci aminte că zilele parcă nu se mai terminau. Aceasta nu este doar o impresie. Într-adevăr, percepția asupra timpului este accelerată pe măsură ce înaintăm în vârstă. În acest sens, există nenumărate ipoteze care încearcă să-ți explice de ce anumite lucruri, care odată păreau că necesită mult timp, acum trec cu o viteză cu care nu reușești să ții pasul. Cea mai plauzibilă dintre acestea este propunerea psihologului Pierre Janet din 1877. Acesta spunea că timpul pare că trece mai repede când îmbătrânim, deoarece fiecare nouă experiență este o fracțiune mai mică, care face parte dintr-un întreg – durata vieții noastre. „Când ai cinci ani, un an reprezintă 20% din viața ta. Când ai 50 de ani, cifrele se schimbă și un an ajunge să reprezinte doar 2%”. Cu alte cuvinte, această idee a fost reiterată și de Maximilian Kiener prin site-ul său. În introducere, site-ul precizează că acest fenomen are loc pentru că percepem timpul relativ raportat la absolutul cu care îl putem compara. „Atunci când ai o lună de viață, o săptămână este un sfert din întreaga ta existență, iar spre sfârșitul primului an, devine doar a 50-a parte”, mai menționează acest site. Wittman și Lehnhoff au o altă ipoteză care se leagă de presiunea sub care, câteodată, timpul te pune. Aceștia susțin că timpul pare că trece mai repede atunci când ești sub presiune. Aceasta este o ipoteză destul de logică, având în vedere că între 16 și 50 de ani luăm multe decizii sub presiune. De exemplu, închipuie-ți că ai 50 de ani și încă nu ți-ai atins scopul pe care îl urmăreai în carieră. Când realizezi că mai ai în jur de 15 ani să faci asta, timpul parcă începe să ia la goană și îți dai seama că mai ai destul de puțin la dispoziție. Cum poți comprima o noapte de somn în câteva ore Dacă ești un om căruia îi place să facă multe lucruri pe parcursul unei zile, probabil ai deseori senzația că nu îți ajunge timpul. Acest lucru e amplificat de faptul că ai nevoie și de somn. Medicii recomandă aproximativ opt ore, dar dacă ai trecut prin liceu, facultate, masterat sau alte perioade solicitante, cu siguranță ai încercat să sfidezi regula asta. Dacă ești compus din același material genetic precum un om normal, probabil ai și eșuat lamentabil, sfârșind epuizat. Ei bine, Akshat Rathi de la Quartz a încercat o metodă de odihnă pe care a consacrat-o însuși Leonardo da Vinci: somnul polifazic. Se crede că acesta nu dormea pe perioada nopții atât cât ar fi trebuit, ci doza somnul în mai multe intervale, pe perioada celor 24 de ore ale unei zile. Astfel, la fiecare patru ore, da Vinci ajunsese să doarmă 15 minute, limitându-și astfel timpul de somn la doar o oră și jumătate pe zi. Iar timpul pe care îl ”economisea” astfel îl putea folosi la realizarea creațiilor pentru care a devenit celebru. Se spune că da Vinci a practicat această metodă mulți ani la rând, fără ca măcar să se simtă obosit. Din contră, opera lui prodigioasă este dovada faptului că geniul renascentist își folosea mintea la capacitate maximă. Akshat a încercat metoda, reducând perioada de somn recomandată la aproximativ patru ore și jumătate pe zi. Practic, somnul se împarte în trei etape principale: somnul ușor, somnul adânc și REM, această ultimă fază fiind cea în care apar visele. Multe specii de animale aplică metoda aceasta de somn, iar studiile anterioare sugerează că și strămoșii noștri procedau astfel. Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!