Image

Frica de a suferi, de a repeta din nou trecutul, doare cel mai tare…

Publicat de Patricia Esca pe 31 January 2020 in Dezvoltare Personala

“De la un anume punct al suferintei si nedreptatii incolo nimeni nu mai poate face nimic pentru nimeni.” – Albert Camus

A fost odata o tanara care se trezea infometata si insetata. Nu mancase si nu bause nimic de foarte mult timp… si se pierduse intr-un vast desert fara hrana, apa sau adapost. Dar nu era speriata. Era chiar pregatita.

De-a lungul vietii sale scurte, Universul fusese foarte clar cu ea: in timp ce alti copii aveau vieti fericite in case fericite cu parinti care ofereau iubire, pomi de Craciun impodobiti si petreceri pentru zilele de nastere, destinul ei era diferit. Stia ca ea trebuie sa gaseasca modalitati pentru a atenua suferinta altor oameni.

Inima fetei batea tot mai puternic, iar soarele se ridica tot mai mult pe bolta cereasca. Si se intreba cate mai pot duce corpul si mintea ei. Se lupta in multe feluri si, totusi, lasa ca Universul sa vada ca daca astazi era ziua in care ea parasea aceasta lume, nu avea nimic impotriva. Insa nu renunta fara sa lupte.

Tanara era puternica. Se confrunta cu o caldura infernala. Se confrunta si cu problemele inferioare, cu gandurile apasatoare si cu suferintele inimii sale. Intr-o zi, la un moment dat, a reusit sa iasa din acel vast desert. Era matura acum. Si a observat ca are de ajutat atat de multi oameni – atat de multi oameni care aveau de trecut propriile deserturi, flamanzi, insetati si fara adapost.

Dar, in loc sa caute alimente, apa, adapost sau o iesire din desert, majoritatea acestor oameni au imbratisat o abordare interesanta a problemelor lor: pur si simplu se prefaceau ca nu sunt in desert. Se prefaceau ca nu sunt lipsiti de hrana, apa sau adapost. Ei pur si simplu isi vedeau de viata lor de zi cu zi distragandu-se de la nevoile lor de baza si de la durerea pe care o simteau.

Cateodata, femeia observa ca distragerile pareau sa fie inofensive: gadgeturi, barfe, petrecerea timpului liber alaturi de alte persoane, filme, mancare nesanatoasa. Cu toate acestea, alteori, ele pareau mult mai distructive: negare, inspaimantare, gelozie, dezgust, regret si, poate cel mai raspandit dintre toate – zeci de ani de indiferenta.

Femeia a aflat ca, desi pareau captivante si aparent inofensive, cea mai mare parte a distragerilor oamenilor exista din motive gresite, si anume pentru a acoperi o serie de adevaruri dure.

Ce trebuie sa retinem din aceasta poveste: Suferinta nu se opreste atunci cand noi ne distragem de la suferinta. Dimpotriva, ea se hraneste cu aceste momente, obligandu-ne sa devenim din ce in ce mai distrasi, sa traim o viata falsa, fara sperante, fara visuri, fara fericire.

“Singura funcţie a minţii este de a diviza la nesfârşit. Rolul inimii este de a vedea ceea ce uneşte, lucru de care mintea nu este deloc capabilă. Mintea nu poate să înţeleagă ceea ce se află dincolo de cuvinte; ea poate să înţeleagă numai ceea ce este corect din punct de vedere lingvistic, ceea ce este corect din punct de vedere logic. Ea nu este preocupată de existenţă, de viaţă, de realitate. Mintea este, ea însăşi, o ficţiune. Poţi trăi şi fără minte. Însă nu poţi trăi fără inimă. Şi cu cât existenţa ta este mai profundă, cu atât este şi inima ta mai implicată.” – Osho

Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Facebook Distribuie pe Telefon

Despre Patricia Esca

Ne bucuram sa o avem in echipa noastra pe Patricia, o profesionista desavarsita care a adus siteului revistasufletului.net un plus de valoare. Se ocupa de editat si publicat articole inca din 2010, in tot acest timp acumuland experienta pe care astazi o imparte cu noi toti!