Cu totii ne simtim tristi uneori. Face parte din natura noastra umana. Dar starile depresive ce dureaza perioade indelungate de timp nu sunt normale.
In plus, de multe ori ele sunt cauzate doar de o tulburare a starii noastre de spirit.
Uneori este foarte evident cand cineva este deprimat. Poate parea trist, nu face lucruri care de obicei ii provocau placere, se descrie ca simtindu-se neinsemnat si inutil. In cazul altor persoane, insa, depresia poate fi mai putin evidenta.
Unele dintre aceste persoane nici nu admit ca se simt triste sau ca au o stare proasta. Ei par schimbati doar pentru persoanele apropiata.
Multe nume, o singura boala
Hipocrates, parintele medicinei este cel care ii da un prim nume depresiei, melancolia, care s-a pastrat pana in secolul XIX, facand referire la latura afectiva a suferintei.
In Evul Mediu, in cronicile manastirilor, sub influenta gandirii teologice, credinciosii si calugarii sunt avertizati de pericolul „demonului amiezii”, care venea sa le otraveasca sufletul facandu-i apatici.
In secolul XIX, psihiatrul german Emil Kraepelin a folosit ca termen general „stari depresive”, fiind mai potrivit pentru ceea ce era denumit, pana atunci, melancolie.
Pe de alta parte, Sigmund Freud, parintele psihanalizei, a oferit o perspectiva psihologica, punand accentul pe faptul ca in locul doliului apare o melancolie.
Melancolia se remarca din punct de vedere psihic ca o indispozitie foarte dureroasa, printr-o anulare a interesului pentru lumea exterioara, prin pierderea capacitatii de a iubi, prin inhibarea oricarei performante si prin deprecierea increderii in sine, depreciere ce se manifesta prin reprosuri si insulte facute siesi si care merg in unele cazuri pana la o asteptare deliranta a pedepsei.
Doliul profund, reactie la pierderea unei persoane iubite, include aceeasi dispozitie dureroasa, pierderea interesului pentru lumea exterioara.
Complicatia fatala a depresiei
In prezent, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) considera depresia o boala comuna la nivel mondial, cu peste 300 de milioane de persoane afectate. Depresia este diferita de fluctuatiile obisnuite ale dispozitiei si de raspunsurile emotionale scurte la provocarile cotidiene. Cand este de lunga durata si cu o intensitate moderata sau severa, depresia poate deveni o stare grava de sanatate.
Provoaca o suferinta majora si o performanta scazuta in profesie, la scoala si in familie. Complicatia cea mai severa a depresiei este sinuciderea. Conform OMS, aproape 800.000 de persoane mor din cauza sinuciderii in fiecare an. Sinuciderea este a doua cauza principala de deces pentru categoriile de varsta 15-29 de ani.
Iata, deci, care sunt simptomele depresiei:
- – tristete persistenta, anxietate
- – sentimente de inutilitate sau de pesimism;
- – sentimente de vinovatie sau neputinta;
- – pierdere de interes sau placere pentru hobby-uri sau activitatile obisnuite, inclusiv pentru sex;
- – energie scazuta, oboseala, senzatie de “incetineala”;
- – capacitate de concentrare redusa sau dificultate de luare a deciziilor;
- – probleme de somn, trezire dimineata devreme sau dormit prelungit;
- – modificari ale apetitului sau/si ale greutatii;
- – ganduri de moarte sau sinucidere, tentative de suicid chiar;
- – neliniste sau iritabilitate;
- – stima de sine scazuta;
- – probleme fizice persistente, precum dureri de cap, tulburari digestive, dureri cronice ce nu raspund la tratamentele de rutina.
Cauzele depresiei
Sunt cazuri in care depresia se manifesta la mai multe generatii (deci este posibil ca o anumita vulnerabilitate biologica sa fie mostenita), in special in cazul tulburarii bipolare.
Si depresia majora se poate manifesta din generatie in generatie, desi sunt situatii cand nu exista un astfel de istoric in familie. Adesea, depresia este asociata cu schimbari la nivelul structurii sau functionarii creierului.
Persoanele cu stima de sine scazuta, care au o atitudine pesimista in general sau care sunt deja coplesite de stres sunt predispuse la depresie. Cercetari recente au aratat ca schimbarile fizice pot fi acompaniate de schimbari mentale.
Boli fizice precum atacul de inima, cancerul, tulburarile hormonale, boala Parkinson pot cauza tulburari depresive, facand persoana bolnava apatica si fara dorinta de a avea grija de nevoile ei fizice, prelungind astfel perioada de recuperare.
De asemenea, pierderea cuiva drag, relatiile dificile, problemele financiare sau orice schimbare in viata (dorita sau nu) poate atrage dupa sine un episod depresiv.
Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!
