De multe ori ne creem singuri stanca din care vor izvora dezamagirile…

Publicitate

“Visează și țintește întotdeauna mai sus decât îți închipui că poți ajunge. Nu îți dori doar să fii mai bun decât contemporanii ori predecesorii tăi. Încearcă să fii mai bun decât tine însuți.” – William Faulkner

Cu fiecare ruga nerostita pentru fiecare gand neindraznit, mai creste o aripa franta, in noi.

Omul se minte ca este in cautarea sinelui pentru a-si intalni echilibrul, dar atunci cand da peste el, se intoarce pe calcaie si pleaca. Daca ar recunoaste ca s-a regasit, oare ce ar mai face o viata intreaga lipsita de cautari?

Omul are nevoie de miscare, acea miscare care ii va permite sa gandeasca si apoi sa se razgandeasca, sa isi spuna ca nu asta a vrut ci doar cuvantul i-a fost interpretat gresit, el doar a rostit intr-o limba neinteleasa de altii – daca ar fi sa devina curios, el ar intreba unde s-ar situa vina lui, luand ca puncte de reper perceptia semenilor si perceptia lui fata de el?

Poate ca undeva, prin coltul din stanga, aproape de centru, in zona de confort si, totodata, disconfort permanent, strivita sub pasii grabiti pe o cale liniara. Liniara pana la urmatorul zid, apoi intervine alegerea dintre limbajul cunoscut si cel necunoscut.

Omul isi arata síesi cum sa traiasca, doar imaginandu-si ca-si traieste propria viata, viata lui fiind prea anosta pentru a putea fi savurata ca o bucata de tort. Dar tortul se serveste doar la zile de sarbatoare, omul cand va invata si asta? Niciodata tortul din vitrina nu va fi mai gustos decat cel facut seara, in casa, la lumina lunii, cu crema de ciocolata topita intr-o cratita, pe aragaz.

Si cu toate acestea, omul va alege aproape invariabil tortul din vitrina, pentru ca nu a fost al lui, pentru ca vrea ce nu ii apartine si chiar e dispus sa plateasca in ciuda faptului ca uneori cheltuieste direct din suflet, zile, pentru a-l plati. Este mai colorat, mai roz, mai verde, mai rosu – mai curcubeu .

Omul isi creeaza singur stanca din care ii vor izvori dezamagirile. Pentru ca refuza sa se mai imbrace cu acele haine care ii vin bine de ani de zile ori, dimpotriva, pentru ca ezita la nesfarsit sa-si innoiasca garderoba ponosita si mancata de molii.

Omul se naste cu muguri de aripi in suflet. Doar copacii lui nu stiu pe ce teren sa-si odihneasca radacinile.

Publicitate

Primeşte fiecare zi care vine cu braţele deschise şi cu sufletul împăcat. Nu oricine are oportunitatea de a se mai bucura de încă o zi.

Acţionează, după cum îţi dictează inima şi numai atunci vei avea o minte relaxată. Debarasează-te de rutină, de comoditate, de tot ce te reţine pe loc. Şterge tonurile de gri din viaţa ta şi poartă cu îndrăzneală curcubeul speranţei, al iubirii, al prieteniei, al fericirii.

Caută să observi în fiecare zi frumuseţea, bunătatea, iubirea oamenilor de lângă tine. Caută să fii tu însuţi aducător de lumină, linişte, dragoste, şi armonie în vieţile celorlalţi. Caută să fii tu însuţi în fiecare clipă, în fiecare moment, fie el de tristeţe, sau bucurie.

Exprimă-ţi întotdeauna în mod deschis şi sincer sentimentele, starea sufletească, gândurile. Înconjoară-te de tot ceea ce iubeşti, de tot ce te face fericit, de tot ce te mulţumeşte. Rupe barierele trecutului şi orice legătură cu persoane care nu mai fac parte din viaţa ta, din prezent.

Aminteşte-ţi să trăieşti fiecare zi aşa cum îţi doreşti ca să nu ai regrete. Aminteşte-ţi că eşti puternic, frumos, inteligent, unic.Nu uita niciodată că nu eşti singur şi că indiferent de problemele ivite ai alături suportul familiei, al prietenilor, al persoanei iubite.

Alege să nu te împiedici în propriile ezitări şi să continui să mergi indiferent de lungimea şi dificultatea drumului. Aminteşte-ţi că ”mâine” poate fi o nouă şansă, o nouă oportunitate, un nou început şi nu e cazul să te laşi pradă disperării.

Împărtăşeşte-ţi dragostea cu toate persoanele importante din viaţa ta şi ghidează-te după motto-ul : ”Viaţa nu se măsoară în numărul de respiraţii ci în momentele în care ţi s-a tăiat respiraţia!”

Pentru o viaţă frumoasă, plină, fericită, avem nevoie de pozitivism, pace şi zâmbetul pe buze. Trebuie să ne aducem aminte întotdeauna că singurul lucru ce-l putem controla este atitudinea noastră.

Viaţa este frumoasă şi merită trăită !

Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare articole de la noi, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!

Publicitate
Alte Articole
De Suflet

Nu renunta niciodata, te poti opri chiar inainte cu un pas de a reusi – o poveste minunata

Publicitate

Sa nu renunti niciodata!

“Doamne”, am intrebat. “Poti sa-mi dai un motiv bun ca sa nu renunt?” Raspunsul lui Dumnezeu m-a luat prin surprindere…

“Uita-te in jur”, a spus. Vezi feriga si bambusul?

„Da”, am raspuns.

Cand am plantat semintele de feriga si de bambus, am avut mare grija de ele. Le-am dat lumina, le-am dat apa. Feriga a crescut repede din pamant. Verdele ei stralucitor a acoperit pamantul. Cu toate acestea, din semintele de bambus nu a iesit nimic. Insa nu am abandonat bambusul.

In cel de-al doilea an, feriga a crescut si mai mare, si mai bogata…Din nou, din samanta de bambus nu a iesit nimic. Insa nu am abandonat bambusul, a spus.

In cel de-al treilea an, tot nu iesea nimic din seminta de bambus. Insa nu am abandonat bambusul.

In cel de-a patrulea an, iarasi, din samanta de bambus nu iesea nimic. Dar nu am vrut sa renunt, a spus.

“Apoi, in cel de-al cincilea an, o mladita a iesit din pamant. Comparativ cu feriga, era in mod evident mica si insignifianta…Insa dupa numai 6 luni, bambusul s-a inaltat pana la 30 de metri inaltime.

In toti acesti cinci ani, bambusul si-a dezvoltat radacinile. Radacinile sale au crescut. Aceste radacini l-au facut puternic si i-au oferit lucrurile de care avea nevoie pentru a supravietui. Nu as da niciuneia dintre creatiile mele o provocare careia nu ar putea sa-i faca fata.”

M-a intrebat. “Stiai, copilul meu, ca in tot acest timp in care te-ai luptat, de fapt ti-ai dezvoltat radacini?” “Nu as abandona bambusul. Nu o sa te parasesc nici pe tine niciodata.”

“Nu te compara cu ceilalti”, a adaugat. “Bambusul a avut un scop diferit fata de feriga. Cu toate acestea, ambele alcatuiesc cea mai frumoasa padure”.

Publicitate

“Va veni si timpul tau”, mi-a spus Dumnezeu. “Te vei inalta.”

“Cat de sus o sa ma ridic?”, am intrebat.

“Cat de sus se va inalta bambusul?”, a intrebat la randul sau.

“Atat de sus pe cat poate?”, am intrebat. “Da”, a spus. “Cinsteste-ma inaltandu-te cat de sus poti.”

Am plecat din padure si m-am intors cu aceasta poveste. Sper ca aceste cuvinte te pot ajuta sa vezi ca Dumnezeu nu te va abandona niciodata si nu va renunta niciodata la tine.

Niciodata, niciodata , niciodata sa nu renunti in viata.

Autor necunoscut

Indiferent ce varsta ai acum, pe masura ce trec anii vei vedea in jurul tau oameni care renunta la visele lor. Nu fi unul dintre ei. In prima tinerete visam frumos, vrem sa cucerim lumea, sa-i aratam de ce suntem capabili si sa ne depasim conditia. Dar viata vine cumva peste noi si ameninta sa ne sufoce visele. Prea des reuseste. Nu te lasa tras in jos de curentii vremurilor in care traiesti. Fiecare etapa are oportunitatile ei, chiar daca nu asa arata planul tau initial.

Fa ce poti cu ce ai acolo unde esti. (Theodore Roosevelt)

Adapteaza-te si fa primii pasi. Nu este drept sa-ti lasi visele sa moara. Ridica-te si continua lupta de unde ai abandonat-o si gandeste-te mereu nu la cat de mult mai ai pana sa-ti atingi visul, ci la cat de mult ai evoluat de la inceput si pana acum. Lasa-te motivat de imaginea omului care vei deveni de-a lungul acestei calatorii. Abordeaza problema diferit, fa-ti un plan mai bun si revizuieste-l oricat de des e nevoie.

In natura nu va supravietui specia cea mai puternica sau cea mai inteligenta, ci cea care se adapteaza mai repede. (Charles Darwin)

Nu renunta la visul tau. Niciodata nu e prea tarziu sa incepi. Meriti sa-ti vezi visul implinit!

Publicitate
Alte Articole
Pilde