“Daca cineva iti ofera un cadou si nu-l primesti, cui ii apartine?” – o pilda care te va face sa treci peste criticile lumii

“Daca cineva iti ofera un cadou si nu-l primesti, cui ii apartine?” – o pilda care te va face sa treci peste criticile lumii

Publicat de Larisa Moldovan pe 22 August 2018 in Pilde

Deseori ne confruntam sau doar asistam la comentarii rautacioase, uneori chia injurii si reactionam fara sa ne dam seama ca inrautatim situatia. In randurile de mai jos vei gasi leacul pentru sufletul tau atunci cand esti in preajma unei persoane de acest fel, fie ca esti sau nu victima rautatilor sale.

In Japonia antica, traia un maestru foarte cunoscut pentru intelepciunea sa si pentru abilitatile sale fizice. Desi era destul de inaintat in varsta, era in continuare in masura sa invinga orice luptator, iar discipolii calatoreau din toate colturile tarii pentru a studia sub indrumarea sa.

La inceputul primaverii, au aparut zvonuri despre un razboinic tanar care era pe cale sa-i conteste suprematia batranului. Dupa un deceniu de dueluri, tanarul ramasese in continuare neinvis. Deja se auzeau zvonuri cum ca acesta va fi cel care il va aduce pe maestru in genunchi.

Zilele si saptamanile treceau, iar zvonurile despre stilul de lupta uimitor al tanarului cresteau. Dincolo de puterea, viteza si de tehnica impecabila, acesta poseda si capacitatea de a exploata vulnerabilitatile oponentului in primele minute ale luptei, folosindu-se de jigniri pentru a-i provoca la lupta. Apoi, castiga de cele mai multe ori cu prima lovitura. Foarte putini luptatori, se zvonea, ca au trecut de acel moment cu acest luptator tanar. Prima lovitura era de cele mai multe ori si ultima.

Impotriva sfaturilor discipolilor sai, batranul maestru a acceptat provocarea razboinicului. In timp ce se pregateau de lupta, tanarul a inceput sa arunce insulte la adresa adversarului sau. Il scuipa pe fata, ii arunca cu nisip in ochi si mai mult de o jumatate de ceas, l-a insultat pe batranul maestru cu fiecare injuratura si insulta posibila.

Maestrul era de neclintit. Nemiscat, calm, a ramas cu ochii fixati in departare, iar respiratia sa era constanta. In cele din urma, tanarul luptator era epuizat. Stiind ca a fost invins, si-a impachetat lucrurile si a plecat fara niciun cuvant.

Discipolii maestrului, cu toate acestea, erau furiosi. Abia puteau sa se abtina in timpul atacurilor verbale. La sfarsit, cu totii s-au adunat in jurul lui si l-au intrebat:

“Cum ai putut sa induri o asemenea marsavie? Cum de l-ai lasat sa plece?”

Intorcandu-se spre templu, maestru le-a raspuns:

“Daca cineva iti ofera un cadou si nu-l primesti, cui ii apartine?”

Casa celor 1000 de oglinzi

Cu mult timp in urma, intr-un satuc, se gasea un loc cunoscut drept “Casa celor 1000 de oglinzi”. Un catelus mititel, vesel din fire, afland de acest loc, s-a hotarat sa-l viziteze.

Cand a ajuns, sarea fericit pe scari si a intrat in casa. S-a uitat pe hol cu urechiusele ciulite si dand din coada.

Spre marea sa surpriza, s-a trezit privind la alti 1000 de catelusi fericiti, care dadeau din coada ca si el. A zambit, si a primit inapoi 1000 de zambete, la fel de calde si prietenoase. Cand a plecat, s-a gandit:

“Este un loc minunat. Ma voi intoarce sa-l vizitez!”.

In acelasi sat, alt caine, care nu era la fel de fericit ca primul, s-a hotarat si el sa viziteze casa. A urcat cu greu scarile, cu coada intre picioare, si capul lasat. Cand a vazut 1000 de caini neprietenosi uitandu-se la el, s-a speriat si s-a zbarlit pe spate, maraind. Cand ceilati 1000 de caini au inceput si ei sa maraie, a fugit speriat.

O data iesit afara, s-a gandit: “E un loc ingrozitor, nu ma mai intorc acolo niciodata”.

Morala: Toate chipurile sunt oglinzi.

Viata m-a invatat ca:

– lumea este amabila, daca eu sunt amabil;

– ca persoanele sunt triste, daca eu sunt trist;

– ca toti ma iubesc, daca si eu ii iubesc;

– ca toti sunt rai, daca eu ii urasc;

– ca exista fete zambitoare, daca eu le zambesc;

– ca exista fete amarate, daca eu sunt amarat;

– ca lumea este fericita, daca eu sunt fericit;

– ca lumea se supara, daca eu ma supar si ca exista persoane recunoscatoare, daca eu sunt recunoscator.

Viata este ca o oglinda: daca zambesc, oglinda imi intoarce zambetul. Atitudinea pe care o am in fata vietii este aceeasi pe care viata o va lua fata de mine.

Unicul motiv ca sa fii fericit este pentru ca tu hotarasti sa fii fericit. Dumnezeu este electricitatea, dar becurile suntem noi!

Bucura-te! „Ziua de azi este o zi speciala deci, traieste-o ca atare!”

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!



Distribuie pe Whatsapp
Distribuie pe Facebook
Distribuie pe Telefon

Despre Larisa Moldovan
Ne bucuram sa o avem in echipa noastra pe Larisa, o profesionista desavarsita care a adus siteului revistasufletului.net un plus de valoare. Se ocupa de editat si publicat articole inca din 2010, in tot acest timp acumuland experienta pe care astazi o imparte cu noi toti!