Cum sa scapam de frica de iubire, acea teama care ne tine departe de o relatie noua!

„Iubirea este cea mai frumoasa muzica din partitura vietii. Fara ea, ai fi un etern afon in corul imens al omenirii”... spunea Roque Schneider Ce este iubirea, reprezinta intrebarea la care multi tineri apeleaza atunci cand simt fluturi in stomac. Iubirea este mai mult decat putem exprima in cuvinte. Definitii peste definitii superficiale si seci pot fi spuse de oricine. Dar iubirea este o fraza intr-un dictionar? Iubirea se invata din carti sau se memoreaza? Niciodata! Este mai mult decat putem vedea cu ochii. Iubirea se simte, se traieste si doar cand ajungi sa-i simti puterea cu cea mai mare intensitate… doar atunci este adevarata! Ce este iubirea Ce este mai sublim decat sa iubesti? In iubire iti gasesti forta de care ai nevoie pentru a infrunta orice, fara frica. Atunci cand, iubesti totul se transforma: totul este mai clar, totul se poate face mai usor, cuvintele se aud mai bine, imaginile sunt mai clare ca niciodata. Sa iubesti cu adevarat inseamna sa traiesti pentru celalalt. Uiti de tine si te lasi purtat de acest sentiment minunat fara sa astepti ceva in schimb. Te purifica si te ridica pe cele mai inalte culmi. Daca iubesti cu adevarat, pui binele persoanei dragi mai presus de bunastarea ta, iti lasi egoismul deoparte si nu-ti e teama ca ai putea esua. Cand il accepti pe cel de langa tine, cand ii dai libertatea de care are nevoie… asta e iubirea adevarata. Daca iubesti nu incerci sa-l schimbi pe cel de langa tine, nu incerci sa-ti impui cu forta ideiile si conceptiile, nu vrei ca celalalt sa traiasca numai dupa regulile tale. Cand iubesti inveti sa ierti, sa uiti si, mai ales, sa nu tradezi. Inveti sa fii un sprijin pentru perechea ta, sa fii umarul pe care plange, suportul pe care are nevoie sa se sprijine, zambetul care ii reda buna-dispozitie. Cand te simti in siguranta in bratele perechii tale, cand invatati amandoi din greselile voastre, cand cresteti si va maturizati impreuna, fiecare in ritmul sau… asta e iubirea adevarata. Cand poti sa spui un “te iubesc” din suflet si, daca atunci cand o spui, simti ca nu poate exprima profunzimea sentimentelor tale… atunci iubesti cu adevarat. Iubirea adevarata inseamna si multa suferinta, inseamna si multe lacrimi extrem de fierbinti varsate pentru persoana iubita. Uneori si iubirea doare si cand simti aceasta durere mai intens, inseamna ca iubesti cu adevarat. Nici acum cuvintele nu se dovedesc a fi de folos. Se pot scrie pagini intregi despre iubire, dar nu e nimic mai frumos decat sa simti chiar tu. Uneori nu stii cand incepi sa-l iubesti pe cel de langa tine. De multe ori, iubirea adevarata nu te anunta cand intra in viata ta, dar cand isi face cuib in sufletul tau, cu siguranta vei sti. Trebuie doar sa-i permiti sa iti faca viata mai plina, mai frumoasa… „Iubirea este o floare foarte placuta, dar trebuie sa ai curajul sa te duci s-o culegi de pe marginile unei prapastii infricosatoare”. - Stendhal Ar trebui sa invatam sa profitam de fiecare stare pe care ne-o provoaca iubirea, sa vedem deceptiile ca experiente si asa cum spunea Alain de Botton: „Dragostea trebuie apreciata fara a cadea in optimism sau pesimism dogmatic, fara a-ti construi o filozofie din propriile temeri sau o morala din propriile dezamagiri”. Cred ca iubirea de viata reprezinta sursa de inspiratie pentru celelalte forme ale iubirii. Cand nu esti impacat cu tine insati, cand nu te iubesti in primul rand tu, nu ai cum sa daruiesti. Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

De exemplu, in jurul meu vad des oameni foarte deosebiti, valorosi prin individualitatea lor, totusi, in mod destul de straniu, majoritatea singuri, desi ar fi la varsta tocmai potrivita sa se bucure de toate darurile unei relatii. Singuratatea este asumata si chiar glorificata. In ciuda zambetului si detasarii, in adancul sufletului lor, parca intuiesc ceva… Ce ii opreste pe acesti oameni sa gaseasca si sa pastreze dragostea pe care o doresc?

1. Dragostea adevarata ne face sa ne simtim vulnerabili

O noua relatie este un teritoriu nestiut si majoritatea dintre noi avem frici naturale de necunoscut. A-ti permite sa te indragostesti inseamna sa iti asumi un adevarat risc. Punem o mare doza de incredere in aceasta persoana, o lasam sa ne afecteze, ceea ce ne face sa ne simtim expusi si vulnerabili.padure, frica

Iar mecanismele noastre de aparare sunt provocate. Orice obisnuinta pe care o aveam si care ne ajuta sa fim concentrati si atenti incepe sa se spulbere. Incepem sa credem ca vom suferi cu atat mai mult cu cat iubim.

2. O noua dragoste ne trezeste amintirea ranilor vechi

Atunci cand intram intr-o noua relatie, nu prea suntem constienti de felul cum si-a lasat amprenta istoria personala asupra noastra. Modurile in care am fost raniti in celelalte relatii, incepand din copilarie, are o mare influenta asupra felului cum percepem pe oamenii de care ne apropiem si de asemenea, modul cum ne comportam in relatiile noastre romantice. Dinamicile vechi si negative ne fac sa ne simtim ingrijorati cu privire la a ne deschide din nou, in fata cuiva. Ne tinem la distanta de intimitate, fiindca ne aminteste de suferinte vechi, de pierdere, de furie si respingere. Iubirea este asociata si cu durerea, durerea de a fi ramas fara iubire… in trecut.

3. Iubirea ameninta o constructie identitara veche

Multi oameni se chinuiesc cu acel sentiment profund cum ca nu ar merita iubirea, ca sunt de neiubit. Avem probleme in a simti propria valoare si sa credem ca i-ar pasa cu adevarat de noi. Cu totii avem in noi o voce foarte critica, ce actioneaza precum un antrenor nemilos, spiunandu-ne ca suntem nevalorosi si nedemni de fericire. Acest „antrenor” s-a format in copilarie, datorita acelor experiente si datorita unor momente limita la care am fost expusi in primii ani de viata.

De asemenea ne influenteaza si autoperceptiile parintilor nostri. De-alungul timpului, aceste atitudini s-au ascuns in interiorul nostru. Ca adulti, nu reusim sa vedem ca aceasta gandire ne face rau si acceptam distructivul din noi insine.

Aceste puncte de vedere critice, vocea noastra interioara, sunt adesea neplacute, dar totusi confortabile, fiindca ne sunt familiare. Atunci cand cineva ne vede diferit de vocea noastra interioara, iubindu-ne si apreciindu-ne, incepem sa ne simtim neconfortabil si in defensiva, pentru ca provoaca aceste repere ale identificarii cu noi insine, cele dure, pe care le avem de multa vreme.

4. Odata cu fericirea adevarata, vine si durerea

Ori de cate ori experimentam fericirea adevarata si simtim pretiozitatea vietii la nivel profund emotional, ne asteptam de asemenea, sa simtim o mare doza de nefericire. Multi dintre noi stam departe de lucrurile care ne-ar aduce fericirea, fiindca in acelasi timp, aceleasi lucruri ne-ar aduce si durerea. Cand ne-am putea indragostim, devenim ezitanti in a ne lasa cu totul purtati in iubire, de frica durerii ce ar putea sa survina odata cu o posibila despartire.

5. Iubirea este adesea neegala

Multe persoane evita sa intre intr-o relatie cu cineva, fiindca acea persoana le place prea mult. Le este teama ca daca se implica mai mult cu aceasta persoana, sentimentele lor nu ar evolua si cealalta persoana ar sfarsi in suferinta sau sentimente de respingere. Adevarul este ca adesea, iubirea este neegala, cu o persoana care simte mai mult iar cealalta mai putin, situatia schimbandu-se din timp in timp. Sentimentele noastre fata de cineva sunt o forta aflata in perpetua schimbare. In doar cateva secunde putem sa simtim furie, suparare sau chiar ura, fata de o persoana pe care in acelasi timp o iubim. Ingrijorandu-ne de cat simtim ne retin de a ne lasa acolo unde sentimentele merg in mod natural. Lasand ca ingrijorarea sau vinovatia fata de nivelul sentimentelor noastre, ne impiedica sa cunoastem o persoana care isi manifesta interesul fata de noi, iar asta ne impiedica sa ne formam o relatie care in final, ne-ar putea chiar face fericiti.