Cate am pierdut in viata asta din frica de a nu pierde…

Cate am pierdut in viata asta din frica de a nu pierde…

Publicat de Larisa Moldovan pe 12 February 2020 in Dezvoltare Personala

Nu stresul este cel care ne omoara, ci reactia noastra relativ la acesta

Un psiholog se plimba printr-o sala plina cu oameni prezenti pentru a invata despre cum sa scape de stres. Femeia a ridicat un pahar de apa si toti se asteptau sa puna intrebarea: “Cum vi se pare acest pahar: pe jumatate gol sau pe jumatate plin?”. In schimb, cu un zambet pe fata, ea a intrebat:

“Cat de greu este acest pahar cu apa?”

Raspunsurile au variat intre 220 de grame si 560 de grame.

Femeia a raspuns: “Greutatea absoluta nu conteaza. Depinde cat de mult il tin in mana. Daca il tin un minut, nu este o problema. Daca il tin pentru o ora, voi simti o durere in zona bratului. Daca il tin pentru o zi, imi voi simti bratul amortit, chiar paralizat. In fiecare caz, greutatea paharului nu se schimba, dar cu cat il tin mai mult in mana cu atata devine mai greu.

Tensiunile si grijile din viata sunt fix ca acest pahar cu apa. Ganditi-va la ele pentru un timp si nu se intampla nimic. Ganditi-va la ele un pic mai mult si incep sa doara. Si daca va ganditi la ele pe tot parcursul zilei, va veti simti paralizat, incapabil de a mai face ceva.”

Acum… amintiti-va sa puneti paharul jos… de fiecare data.

fata catre libertateTraim de foarte multe ori cu teama de a pierde.

Ne e teama sa nu pierdem ceea ce avem ca bunuri si pozitie, ne e teama sa nu pierdem pe cineva la care tinem si care trece intr-o alta forma de existenta, ne e teama sa nu pierdem pe cei care inseamna « totul » pentru noi sau care fac parte din viata noastra pe moment, ne e teama sa nu pierdem ceea ce am inceput ca relatii sau activitate si credem ca urmeaza sa ne aduca fericirea …

Ne e teama sa nu pierdem stari, emotii, sentimente, ne e teama sa nu ne pierdem mintea, ne e teama sa nu pierdem conexiuni mentale, daruri spirituale sau capacitati, ne e teama sa nu pierdem repere fixe ale acestei realitati, ne e teama sa nu pierdem oportunitati, pozitia noastra in lume si poate ne e teama de mult mai mult decat atat.

Si ne e atat de teama sa nu pierdem incat viata pe care o traim este dublata aproape, de teama de a nu pierde. Si traim tot ceea ce traim intr-o stare de prizonierat in care tot ceea ce exista este de fapt o forma de atasament, uneori suprem, prin care ne constrangem intr-un final, propria libertate.

Orice forma de atasament suprem ne face sa acumulam si sa traim in agresivitate.

Acest lucru se intampla deoarece suntem “desenati” de la natura sa traim si sa implinim schimbarea, sa trecem prin etape si etape, sa traversam diverse “stari de agregare” si sa ne rafinam din ce in ce mai mult viata si fiinta si cand acest lucru nu se intampla, suntem impotriva firii si a naturii si orice “impotriva” de acest gen, naste agresivitate si de aici naste la un moment dat si ura.

In momentele in care teama de pierdere se manifesta acut in noi, exista o cerere din inconstient de a lasa drum liber vietii care e in noi de a se desfasura fara influenta acestei frici (ceea ce nu inseamna sa ne aruncam total inconstient in absolut orice) in timp ce din subconstient primim constant raspuns intr-o egala masura, despre ceea ce putem pierde daca facem acest lucru.

Moment in care constientul nostru devine un teren de zbatere intre viata pe care o avem in noi si care se vrea a fi traita liber fara amenintarea fricii pentru a ne alimenta cu viata si, incapacitatea noastra de a o trai fara scenariile si obisnuintele de la nivel mental in care subzista frica de a nu pierde.



Distribuie pe Whatsapp
Distribuie pe Facebook
Distribuie pe Telefon

Despre Larisa Moldovan
Ne bucuram sa o avem in echipa noastra pe Larisa, o profesionista desavarsita care a adus siteului revistasufletului.net un plus de valoare. Se ocupa de editat si publicat articole inca din 2010, in tot acest timp acumuland experienta pe care astazi o imparte cu noi toti!