Image

Cat de mult ne afecteaza posesivitatea

Publicat de Patricia Esca pe 7 January 2020 in Relatii

“Lumea este plina de cactusi, dar asta nu inseamna ca trebuie sa ne asezam pe ei.” – Will Foley

De ce oamenii simt nevoia sa-si posede semenii? De ce „te posed” este impachetat intr-un ambalaj frumos colorat pe care scrie „te iubesc”? Posesivitatea este strans legata de ignoranta. Iata in ce fel. Ce faci atunci cand incerci sa posezi o alta persoana? Ce faci cand incerci sa pui stapanire pe partenerul sau partenera ta? Te agati de ea.

Nu-ti place ce citesti, nu-i asa? Aceasta e realitatea. Te agati de celalalt, incerci sa-l transformi intr-un bun personal, deoarece nu stii cine esti. Daca ai sti ce comori detii inlauntrul tau, nici prin cap nu ti-ar trece sa incerci sa posezi, sa controlezi sau sa domini o alta persoana. Dar tu nu stii cine esti. Crezi ca esti un biet cersetor care s-a trezit peste noapte cu ceva valoros. De acest ceva tii cu dintii. A devenit posesia ta. Nu ii mai dai drumul. Te agati cu disperare deoarece relatia aceasta te face sa te simti un pic mai bine.

Aceasta este iubirea, in opinia ta. Totul este, evident, o iluzie. Iubirea nu ia ostatici. Nu leaga oamenii de piciorul scaunului, soptindu-le: „Esti atat de important pentru mine. Te pretuiesc atat de mult.”

A iubi inseamna a darui. Cand iubesti ii oferi celuilalt ceea ce ai tu mai bun. Nu ii oferi ceea ce nu ai. Ii oferi ceea ce ai. Ceea ce s-ar putea dovedi satisfacator pentru el/ea. Sau nu. Asta este o alta problema. Important este ca atunci cand iubesti cu adevarat, oferi ceea ce ai de oferit si nu ceri nimic in schimb. Desigur, primesti daca ti se ofera. Ar fi o nebunie sa refuzi. Dar nu pretinzi. Iubirea nu obliga pe nimeni sa faca nimic. In acest sens iubirea este libertate. Acesta e un criteriu cristalin dupa care poti sti daca iubesti sau nu pe cineva.

Daca iubesti o persoana ii respecti libertatea. Mai mult decat atat. Daca poti o ajuti sa-si extinda libertatea. Hranita cu iubirea ta, iubita ta devine o persoana din ce in ce mai libera. Ea se extinde in mai multe directii, isi reveleaza aspecte noi ale personalitatii, invata sa-si protejeze adecvat vulnerabilitatile, transforma ceea ce este grosier. Tu nu iubesti pentru ca ai nevoie de celalalt. Nu esti un cersetor. Esti un imparat! Nu se pune problema sa iei ceva, ci sa daruiesti ceva. Repet: poate ca si celalalt are ceva sa-ti daruiasca.

Doi oameni care isi ofera reciproc ceva din bucuria, calitatile, energia sau timpul lor, fara sa ceara nimic in schimb. Orice altceva nu este o relatie de iubire reala. Este intalnirea a doi cersetori, care din cand in cand poate mai dau cate ceva si gratuit. Cat de numeroase sunt relatiile imparatesti? Relatiile care sa nu fie subtil infiltrate de demonii posesivitatii, geloziei sau controlului sunt putine.

Poate te revolta afirmatia aceasta. Cumva te include si pe tine. Dar tu ai o relatie armonioasa. Sotia iti este credincioasa. Sotul tau iti este fidel. Nu te hazarda. Demonii stau multa vreme ascunsi prin vagaunile inconstientului, asteptand o situatie favorabila. Ipoteza mea este aceasta: daca nu te-ai confruntat cu nici o situatie in care partenerul tau sa fie atras de altcineva, sunt aproape sigur ca nu ti-ai depasit posesivitatea. Spun „aproape” deoarece exista si probabilitatea sa fii un sfant, situatie in care mi-ar placea sa te intalnesc si sa pun mana pe tine.

Mai exista un criteriu dupa care poti recunoaste iubirea reala. Iubirea reala nu conduce niciodata la suferinta. Nu ai cum sa suferi „din iubire”. Iubirea reala nu presupune niciodata suferinta. Doar fericire. Cand iubesti cu adevarat te reversi. Dai pe dinafara. Esti plin cu energia iubirii si o impartasesti cu cineva. Este foarte simplu. Iubirea a aparut in tine si de la tine curge spre altcineva. De aceea nu ceri nimic in schimb. De aceea nu exista posesivitate.

Daca cel spre care curge iubirea ta o respinge, asta nu reprezinta nici un fel de problema pentru tine. Nu apare nici o suferinta. O orientezi spre altcineva (nu neaparat o persoana). Esti exact ca o apa curgatoare in calea careia a aparut un obstacol. Vei inceta sa curgi? Nici pomeneala, o sa virezi putin la stanga sau la dreapta si asta-i tot. Vei continua sa curgi. In acest punct vreau neaparat sa fac o mentiune.

Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Facebook Distribuie pe Telefon

Despre Patricia Esca

Ne bucuram sa o avem in echipa noastra pe Patricia, o profesionista desavarsita care a adus siteului revistasufletului.net un plus de valoare. Se ocupa de editat si publicat articole inca din 2010, in tot acest timp acumuland experienta pe care astazi o imparte cu noi toti!