Un mesaj pentru toti cei care iubesc si sunt iubiti.
Cand ai ceva bun, protejeaza-l!
Dragostea pe care o daruim mai departe este singura pe care o pastram pentru noi
Ai ales o femeie sa iti fie partenera. Ai grija de ea. Protejeaz-o. Asigura-te ca nimeni nu incearca sa ti-o ia. Fii constient de valoarea ei si nu spune tuturor despre asta. Nu lasa ca oamenii sa te influenteze. Nu lasa pe nimeni sa te faca sa te indoiesti de cat de pretioasa este. Nu vorbi despre cum iti este frica sa o pierzi…
Cand ai ceva bun, iubeste-l!
Fii bun cu ea. Priveste dincolo de micile imperfectiuni, nu incerca sa o faci perfecta. Iubeste-o asa cum este, asa cum ai vazut-o prima data, asa cum ai intalnit-o. Iubeste-o tot timpul, zi si noapte, chiar daca uneori te vei intreba de ce ai vrut sa fie a ta atat de mult. Iubeste-o pentru ca in interiorul tau asta iti doresti, dar ti-e teama sa nu fii ranit.
Cand ai ceva bun, admira-l, fa tot posibilul sa nu il pierzi si accepta ca este cel mai bun.
Cand ai ceva bun, intelege-l.
Intelege ca cineva a fost cu ea inaintea ta, intelege ca a avut o alta viata si intelege ca, poate, a iubit pe altcineva. Intelege istoria din spatele ei, amintirile si durerile. Apoi incearca sa intelegi de ce acum esti cea mai importanta persoana din viata lei, de ce te-a ales pe tine.. de ce se simte in siguranta alaturi de tine. Cand ai ceva bun, sa nu iti fie frica de cat de pretios este…pentru ca si tu esti pretios.
Cand ai ceva bun, nu cauta ceva si mai bun.
Cand ea exista, nu cauta altceva, nu te uita dupa alte “versiuni”, noi “modele”, noi “culori”… si nu uita ca exista iubire intre voi. Daca esti in cautarea unei alte femei, atunci nu vei aprecia niciodata ce ai. Daca esti in cautarea unei femei mai bune, nu iti vei da seama niciodata ca ce ai este deja CEA MAI BUNA.
„Un om valorează atât cât iubește”
”În spatele tuturor lucrurilor se află Dumnezeu!”
”Nu conştiinţa e produsul creierului, ci creierul este produsul conştiinţei.”
Devenim ceea ce gândim
– Boala e prin urmare rezultatul tuturor influenţelor negative?
– Venim pe pământ pentru a evolua, dar prin erori repetate ne creăm nişte dezechilibre, nişte energii negative, care nasc suferinţa. Suferinţa este rezultatul comportamentului nostru, care a ajuns, de-a lungul secolelor, să fie într-un mare dezacord cu biologia noastră şi cu legile fiinţării noastre.
N-am fost creaţi de Dumnezeu să suferim, biologia noastră o demonstrează: avem nevoie de fericire.
În concluzie, devenim ceea ce gândim, sănătoşi sau bolnavi, fericiţi sau nefericiţi. Chiar şi la nivelul creierului, înnoirea celulelor noastre nervoase este favorizată de o gândire constructivă, optimistă şi este inhibată de agresivitate, furie şi depresie. Orice emoţie negativă blochează celulele sistemului imunitar pentru cinci, şase ore. Asta înseamnă că un gând de invidie, de răutate, un necaz ne lasă organismul fără apărare pentru câteva ore. Ştim din descoperirile fizicii cuantice că orice gând are un substrat de câmp, acest câmp are efect de dispersie, se propagă în spaţiu.
Când ne gândim insistent la un lucru, îl creăm în planul de dincolo de noi, iar el se întoarce la noi. Putem, deci, face rău cu un gând, nu numai nouă, ci şi celorlalţi din jur şi întreg universului. Am avut ocazia să verific şi în practică lucrurile astea. Pacienţii optimişti, ferm convinşi că se vor vindeca, îşi ajutau organismul să lupte cu boala şi chiar se recuperau.
Ceilalţi, pesimiştii care se plângeau în permanenţă, se otrăveau cu propriile gânduri, iar starea lor se deteriora. Îmi pare rău că nu am avut resurse financiare să-mi fac un sanatoriu, în care să le vorbesc bolnavilor despre boala lor şi despre comportamentul care duce la vindecare. A învinge boala înseamnă, în primul rând, a o înţelege şi a nu te revolta contra ei.
– Autosugestia e foarte la modă în ziua de azi. Credeţi şi dvs. că am putea fi mai sănătoşi doar prin puterea gândului?
– Sunt şi boli care ne sunt date ca lecţii. Dar în cele mai multe cazuri, bolile noastre au cauze spirituale: invidia, răutatea, competiţia acerbă, egoismul şi dorinţa de răzbunare, la care se adaugă frica şi stresul generat de o societate ultratehnologizată. Stresul înseamnă moartea celulei. Încă de la anul 1000, Avicenna a făcut un experiment şi a pus un miel într-o cuşcă lângă cuşca unui lup.
Mielul a murit, pur şi simplu, de frică. Când ne e frică, nu se mai secretă chimia necesară şi celula moare. Pe termen lung, asta înseamnă scleroze, boli degenerative, Parkinson şi demenţă. Ce să mai vorbim despre faptul că epoca noastră e una din epocile cu cele mai multe cazuri de depresii şi suicid. Ştiaţi că depresia este unul din factorii care favorizează apariţia bolii Alzheimer?
Depresia este o otravă pentru organism. Ca să răspund însă la întrebare, ar trebui să înţelegem că nu ne putem păstra sănătatea decât gândind şi făcând binele, pentru a fi în armonie cu universul. Iisus avea dreptate când îndemna pe fiecare să-şi iubească aproapele ca pe sine însuşi.
Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!