Norman Vincent Peale, cunoscut in lumea intreaga sub numele de “Predicatorul de milioane”, a scris “Forta gandirii pozitive”, care dezvaluie cum sa scapam de griji.
1. Spuneti-va: “Grija nu e altceva decat o deprindere mentala foarte daunatoare. Iar eu imi pot schimba orice deprindere cu ajutorul lui Dumnezeu.”
2. Deveniti dependent de griji daca va faceti mereu griji. Va puteti elibera de griji punand in practica deprinderea, opusa si mai puternica, a credintei. Cu toata puterea si perseverenta de care dispuneti, incepeti sa credeti.
3. Cum puneti credinta in practica? De indata ce va treziti, in fiecare dimineata, spuneti, de trei ori, cu voce tare: “Cred.”
4. Rugati-va, folosind aceasta formula: “Las aceasta zi, viata mea, persoanele pe care le iubesc, slujba mea in grija lui Dumnezeu.
Dumnezeu nu face niciodata rau, ci doar bine. Orice s-ar intampla, oricare ar fi rezultatele, daca sunt in grija lui Dumnezeu, se va face voia Domnului si va fi totul bine.”
5. Exersati rostirea unei afirmatii pozitive despre tot ce, inainte, ati calificat doar cu termeni negativi. Vorbiti pozitiv. Spre exemplu, nu spuneti: “Va fi o zi cumplita.” In loc de asta, afirmati: “Va fi o zi minunata.” Nu spuneti: “N-o sa fiu niciodata in stare sa fac asa ceva”, ci afirmati: “Cu ajutorul lui Dumnezeu, voi face asta.”
6. Nu luati niciodata parte la o conversatie coplesiti de ingrijorare. Investiti cu credinta fiecare interventie a dvs. intr-un dialog. Un grup de oameni care vorbesc cu pesimism poate contamina pe fiecare membru al grupului respectiv cu un mod de gandire negativa. Dar, rostind cuvinte pline de speranta, si nu de dezamagire, puteti alunga acea atmosfera deprimanta si puteti aduce optimism si fericire in sufletul oricui.
7. Unul dintre motivele pentru care sunteti dependent de griji este ca mintea dvs. este saturata, literlalmente, de temeri, de ganduri intunecate, de infrangere. Combateti astfel de ganduri subliniind toate pasajele din Biblie in care se vorbeste despre credinta, speranta, fericire, glorie, exaltare.
Memorati-le pe toate, rand pe rand. Repetati-le mereu, pana cand aceste ganduri creative va vor satura subconstientul. Atunci, subconstientul dvs. va va raspunde cu aceeasi moneda, adica isi va manifesta optimismul, nu ingrijorarea.
8. Imprieteniti-va cu oameni optimisti. Inconjurati-va de prieteni care gandesc pozitiv, de ganduri care zamislesc credinta si care contribuie la crearea unei atmosfere creative. Astfel, credinta va va stimula in fiecare clipa a vietii dvs.
9. Ajutati cat mai multi oameni puteti ajuta sa se vindece de deprinderea ingrijorarii. Ajutandu-i pe altii sa-si invinga grijile, dobanditi si dvs. o putere mai mare asupra necazurilor.
10. In fiecare zi din viata, inchipuiti-va ca sunteti partenerul si asociatul lui Iisus Hristos. Daca El ar merge, intr-adevar, alaturi de dvs., ati mai simti griji sau frica? Ei bine, atunci, spuneti-va; “El e alaturi de mine.” Apoi schimbati formula si spuneti: “Eu Iti stau alaturi intotdeauna.” Apoi, schimbati formula si spuneti: “El e alaturi de mine acum”. Repetati aceasta afirmatie de trei ori pe zi.
Cât de mare este valoarea ta
Un tânăr s-a dus la un bătrân înţelept pentru a-l ajuta cu un sfat.
– Înţeleptule, am venit la tine pentru că mă simt atât de mic, de neînsemnat, nimeni nu dă doi bani pe mine şi simt că nu mai am forţă să fac ceva bun. Ajută-mă, învaţă-mă cum să fac să fiu mai bun? Cum să le schimb oamenilor părerea despre mine?
Fără ca măcar să se uite la el, bătrânul îi spuse:
– Îmi pare rău, băiete, nu te pot ajuta acum, am de rezolvat o chestiune personală. Poate dupa aceea. Apoi, după o mică pauză, adaugă:
– Dacă m-ai putea ajuta tu pe mine poate că aş rezolva problema mea mai repede şi aş putea să mă ocup şi de tine.
– Aş fi încântat să vă ajut, băigui tânărul cam cu jumatate de gură, simţind că iarăşi e neluat în seamă şi amânat.
– Bine, încuviinţă bătrânul înţelept.
Îşi scoase din degetul mic un inel şi-l întinse băietanului adăugând:
– Ia calul pe care-l găseşti afară şi du-te degrabă la targ. Trebuie să vând inelul acesta pentru că am de plătit o datorie. E nevoie însă ca tu să iei pe el cât se va putea de mulţi bani, dar ai grijă ca sub nici în ruptul capului sa nu-l dai pe mai putin de un bănuţ de aur. Pleacă şi vino cu banii cât mai repede.
Tânărul luă inelul, încălecă şi plecă. Odată ajuns în târg începu să arate inelul în stânga şi-n dreapta, doar-doar va găsi cumpărătorul potrivit. Cu toţii manifestau interes pentru mica bijuterie, pană când le spunea cât cere pe ea. Doar ce apuca să le zica de bănuţul de aur unii râdeau, alţii se încruntau sau îi întorceau imediat spatele. Un moşneag i-a explicat cât de scump este un ban de aur şi că nu poate să obţină un asemenea preţ pe inel. Altcineva s-a oferit să-i dea doi bani, unul de argint şi unul de cupru, dar tânarul ştia că nu poate vinde inelul pe mai puţin de un bănuţ de aur, aşa că refuză oferta. După ce bătu târgul în lung şi-n lat, răpus nu atât de oboseală, cât mai ales de nereuşită, luă calul şi se întoarse la bătrânul inţelept.
Flăcăul şi-ar fi dorit să aibă el o monedă de aur pe care s-o poată da în schimbul inelului, ca să-l poată scăpa pe învăţat de griji şi, astfel, acesta să se poată ocupa şi de el. Intră cu capul plecat.
– Îmi pare rău, începu el, dar n-am reuşit să fac ceea ce mi-aţi cerut. De-abia dacă aş fi putut lua doi sau trei bănuţi de argint pe inel, dar nu cred să pot păcăli pe cineva cu privire la adevărata valoare a inelului.
– Nici nu-ţi imaginezi cât adevăr au vorbele tale, tinere prieten! spuse zâmbitor înţeleptul. Ar fi trebuit ca mai întâi să cunoaştem adevărata valoare a inelului. Încalecă şi aleargă la bijutier. Nimeni altul n-ar putea spune mai bine cât face. Spune-i că ai vrea să vinzi inelul şi întreabă-l cât ţi-ar da pentru el. Dar, oricât ţi-ar oferi, nu-l vinde. Întoarce-te cu inelul! Flăcăul încălecă şi plecă în goană.
Bijutierul examină atent micul inel, îl privi atent prin lentila prinsă cu ochiul, îl răsuci şi apoi zise:
– Spune-i învăţătorului că dacă ar vrea să-l vândă acum, nu-i pot oferi decât 58 de bani de aur pentru acest inel.
– Cuuum, 58 de bani de aur?!? – exclamă năucit tânărul.
– Da, răspunse bijutierul. Stiu că-n alte vremuri ar merita şi 70, dar dacă vrea să-l vândă degrabă, nu-i pot oferi decât 58.
Tânărul mulţumi şi se întoarse degrabă la învăţat, povestindu-i pe nerăsuflate cele întâmplate.
– Ia loc, te rog. Îi spuse acesta după ce-l ascultă. Tu eşti asemenea acestui inel, o bijuterie valoroasă şi unică. Si, ca şi în cazul lui, doar un expert poate spune cât de mare este valoarea ta. Spunând acestea, lua inelul şi şi-l puse din nou pe degetul mic.
– Cu toţii suntem asemenea lui, valoroşi şi unici, perindându-ne prin târgurile vieţii şi aşteptând ca multi oameni care nu se pricep sa ne evalueze.
Povestea aceasta este dedicată acelora care zi de zi se străduie, lustruind cu migală, să adauge valoare bijuteriei pe care ei o reprezintă şi să realizeze valoarea pe care o au. Amintiţi-vă mereu cât de mare este valoarea voastră.
Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!
