Sângele este baza vieții noastre, iar vâscozitatea și compoziția sa depind de multe procese în desfășurare în organism. Astăzi vă vom spune cât de periculos este sângele prea gros și care sunt semnele.
Pericolul unui sânge gros
Când se îngroașă, fluxul de sânge din capilare încetinește, rezultând stagnare, însoțită de nevoie acută de oxigen. Absolut toate sistemele și organele suferă de aceasta, iar sarcina pe inimă și creier crește semnificativ. Acest lucru crește riscul de tromboză, accident vascular cerebral, atac de cord, ateroscleroză și alte probleme cardiovasculare la fel de grave.
Semne care ne anunță că sângele s-a îngroșat
Nu avem întotdeauna timp să vizităm spitale și să facem analize, așa că acordați o atenție specială următoarelor:
Mâini și picioare constant reci. Acest lucru se datorează reducerii circulației sângelui la nivelul extremităților.
Apariția unei nuanțe albăstrui la nivelul pielii, buzelor și unghiilor din cauza lipsei de oxigen din corp.
Senzație de oboseală. Trebuie remarcat faptul că acesta este un semn destul de indirect, dar poate fi legat și de vâscozitatea crescută a sângelui. Din acest motiv, creierul este alimentat slab cu oxigenul necesar, care afectează corpul nostru, deteriorând concentrația și performanța.
Încetinirea curgerii sângelui la tăieturi sau alte răni. Dacă este prea gros, atunci când te tai sau ai o plagă acesta va curge în cantități mici, coagulându-se foarte repede.
Senzații înțepătoare la nivelul extremităților, ca atunci când picioarele se umflă.
Durerile musculare pot apărea chiar și în absența oricărei activități fizice. Dacă brusc durerea este constantă, indică un cheag de sânge deja format.
Aspectul sunetelor în urechi și a petelor negre în fața ochilor. Din cauza sângelui gros se întâmplă și aceste lucruri.
Desigur, dacă aveți oricare dintre aceste simptome, nu vă panicați, deoarece problema poate să nu fie vâscozitatea, dar dacă combinați mai multe simptome, consultați un medic.
Ce alimente ajută la subțierea sângelui?
Lista produselor care au un efect pozitiv asupra sângelui, contribuie la subțierea acestuia și întărește pereții vasculari este destul de mare. Acest lucru vă permite nu numai să le utilizați periodic, ci și să creați un meniu sănătos, incluzându-le în dieta zilnică.
Legume
Toate legumele, proaspete sau fierte (aburite), conțin o cantitate mare de vitamine și minerale utile de care organismul are nevoie. Consumul regulat de diverse legume duce la o îmbunătățire a proprietăților reologice ale sângelui (fluiditatea acestuia), ceea ce reduce probabilitatea formării cheagurilor de sânge.
Dintre culturile de legume, cele mai valoroase pentru reducerea vâscozității sângelui sunt:
- roșii sub orice formă (proaspete, conservate, coapte);
- conopida, varza de Bruxelles, broccoli; varza albă este utilă în special în varză murată împreună cu afine;
- ardei;
- sfeclă de zahăr.
Se recomandă consumul de legume fără tratament termic preliminar, deoarece proprietățile benefice sunt reduse în timpul procesului de gătit.
Fructe
Fructele proaspete conțin numeroși nutrienți, precum și o cantitate suficientă de apă, care alimentează lipsa de lichid din organism. Vitaminele, oligoelementele, mineralele, bioflavonoidele prezente în fructe au o mare valoare pentru compoziția sângelui.
Pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge, se recomandă includerea în dieta zilnică a două până la trei fructe:
- mere (fructe acre proaspete sănătoase, precum și coapte la cuptor);
- citrice;
- caise și piersici, nectarine;
- rodii (fructul crește dramatic nivelul hemoglobinei).
Produse apicole
Mierea și propolisul sunt biostimulante pe bază de plante cu efect stimulant și tonic. Proprietățile lor benefice ajută la normalizarea proceselor metabolice, îmbunătățesc funcțiile sistemului circulator și cardiovascular, întăresc pereții vasculari, le măresc rezistența și elasticitatea.
Alimente interzise
Unele alimente care cresc vâscozitatea sângelui, nivelul colesterolului și duc adesea la obezitate și boli BCV, ar trebui să fie complet excluse din dietă:
- dulciuri, produse din ciocolată și făină, dulcețuri, gem;
- margarină;
- alimente bogate în amidon (cartofi, banane);
- fasole, linte;
- băuturi alcoolice (este permis un pic de vin roșu uscat);
- cafea.
Articolele de pe revistasufletului.net sunt destinate doar scopurilor informative și educative și nu înlocuiesc consultările medicale profesionale, diagnosticul sau tratamentul. Consultați întotdeauna medicul cu privire la orice întrebări care pot apărea legate de starea dumneavoastră de sănătate.
